Între Caracal şi Europa

Început de an, iar Ştiinţa se confruntă deja cu probleme. Pe lângă interdicţia primită de la TAS în privinţa transferurilor şi contrele pe care le are clubul cu primăria, o nouă dificultate a ieşit la iveală.
Având în vedere că stadionul „Ion Oblemenco“ va intra în lucrări de amenajare şi renovare, Universitatea Craiova a avut de ales ca variante pentru disputarea meciurilor din retur stadionul „Parc“ din Caracal şi stadionul „Extensiv“ de lângă Parcul „Romanescu“. Cum era de aşteptat, oltenii vor juca la Caracal, deoarece în Bănie, în afară de fostul „Central“, nu există alte stadioane funcţionale, nici măcar pentru Divizia B. Cât despre „Oblemenco“, şi acela are mai multe bile negre decât albe, având în vedere că, în afară de tribuna oficială şi vestiarele la care s-a lucrat în această vară, restul e un morman de fiare vechi, care încă mai are noroc că rezistă la intemperii.
Aşa că, între un maidan, cum este stadionul „Extensiv“ şi depărtarea de 50 km faţă de Craiova a stadionului din Caracal, conducătorii leilor au ales răul cel mai mic.
Cum s-a ajuns la situaţia ca atunci când vrei să refaci un bun al oraşului să trebuiască să te muţi în altă locaţie? Întrebaţi primarii şi toţi consilierii care au dorit binele sportului craiovean atâta timp. Şi nu ştiu de ce încă ne punem întrebări şi ne mai mirăm de paragina în care se află stadioanele şi bazele de antrenament din oraş, dacă avem ca simbol al nepăsării tocmai Sala Polivalentă. Trebuie aplaudaţi toţi cei care au forţa de a schimba în bine faţa oraşului, pentru că fără ei nu am mai asista la haosul din domeniul sportiv.
Persistă însă nemulţumirea şi în rândul fanilor, aceştia văzând, pe de o parte, investiţiile la stadion ca lucruri de faţadă, iar pe de alta parte, implicarea insuficientă la nivel de echipă şi valori în vederea obţinerii a cât mai multe puncte în returul de foc ce o să urmeze. Deocamdată, decizia TAS avantajează finanţarea infrastructurii, însă, odată terminată suspendarea, dacă o să asistăm iar la transferuri de gărgălii şi păsărele de pe alte meleaguri, numai o atmosferă de pace şi linişte nu o să fie în Bănie. În plus, poate aceste modernizări ar fi fost indicate anul trecut, pe final, când eram scăpaţi de grijile retrogradării şi ne permiteam eventuali paşi greşiţi, nu acum când, dacă nu ne dezmeticim din palme, o să ajungem să avem cel mai frumos stadion din ţară, dar o să jucăm în B.
Despre lot, trebuie menţionată decizia de a îl reprimi pe Baird în echipă, deoarece acesta nu are pretenţia să fie titular pentru că asta ar însemna să marcheze mai mult şi să joace asemenea unui atacant adevărat. Tot ca noutate a fost primită şi vestea că Napoli ar urma să acorde mai multă încredere tinerilor de la Primăvara, astfel încât vreo cinci-şase juniori ar urma să fie luaţi în echipa mare. Încrederea merită aplaudată, deoarece începem să redevenim acel izvor de talente, cum eram în anii ’90, însă trebuie făcută o selecţie atentă, bazată pe valoare şi nu pe relaţii de rudenie. De aceea este aberantă decizia de a nu se pomeni şi numele lui Gângioveanu printre cei „norocoşi“.
Ca ultimă remarcă trebuie menţionată declaraţia patronului Mititelu, care a mărit termenul strategiei prin care o să devenim „europeni“ la opt ani, de la cei cinci care erau la început. Este bine, că suntem tineri, iar dacă o să avem nişte vieţi lipsite de surprize o să putem prinde revoluţia craioveană, fie că o să treacă opt, zece, cincisprezece sau cine mai ştie câţi ani.