11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Rocade

O dată alegerile incheiate, sint alte conturi care trebuie aduse la zi. Mai multe partide işi schimbă liderii. Intii e de văzut ce se va intimpla la PSD. Aici situaţia este cea mai incurcată. Scenariul pregătit era ca Ion Iliescu, o dată alegerile prezidenţiale terminate, să se intoarcă şef la PSD. Lucrurile au fost pregătite din timp. Iliescu a fost ales (neconstituţional) senator. Şi de pe această poziţie se pregătea să devină numărul unu in PSD, eventual dublat de preluarea şefiei Senatului, a doua funcţie in stat. Manevra presupunea că Adrian Năstase ciştigă cursa pentru Cotroceni. Nu a ciştigat-o, aşadar locul de lider PSD nu este vacant. E ocupat de Adrian Năstase, ales la congresul triumfal din 2001 in unanimitate. In aceşti patru ani a existat, dincolo de o solidaritate dată de putere, şi o rivalitate intre cei doi, soldată cind cu beneficii pentru Năstase, cind pentru Iliescu. Marea victorie a lui Iliescu a fost renunţarea la proiectul alegerilor anticipate, care l-ar fi scos de pe scena politică. Marea victorie a lui Năstase vine acum, cind Iliescu a făcut gafa graţierii lui Miron Cozma. Cum PSD trece in opoziţie şi se pune poblema cine va fi şeful partidului, tensiunile se ascut la maximum. Se va da la o parte Năstase, cel care a fost infrint de Traian Băsescu, ca să ii facă loc lui Iliescu? Nici Iliescu nu e in ascensiune, victima oprobriului public după ce a vrut să il graţieze pe Cozma. Năstase, zic adversarii săi, trebuie să plătească preţul infringerii in cursa prezidenţială. S-a aşteptat chiar demisia sa de onoare, după eşec. Nu a făcut-o. El se agaţă de putere, vrea să supravieţuiască politic. Dacă incepe să cadă pe tobogan, nu se mai opreşte pină jos. Principalii lui adversari nu sint in Alianţa D.A., ci in interiorul partidului. Sprijinitorii săi cer capul lui Iliescu, care la finalul mandatului său a greşit grav in chestiunea Cozma. Cu Iliescu şef, partidul nu se va mai reforma. Mesajul trimis de electorat este că aici s-au produs mari schimbări, că oraşele domină de acum alegerile. Or, PSD ar trebui să se modernizeze ca să mai aibă şanse. Alegerile nu se mai ciştigă la sat, unde era tare Ion Iliescu. PSD aşadar nu mai are nevoie de el. Trecut in Opoziţie, ar avea timp să se refacă, să işi constituie altă bază electorală, capabilă să infrunte centrul-dreapta in 2008. Trebuie observat că fără Iliescu, performanţa PSD ar fi fost şi mai slabă. Multe-puţine, voturile au venit de la sate, de la electoratul fidel lui Iliescu. Aportul lui Năstase a fost zero. El a fost chiar un balast, din cauza acuzaţiilor de corupţie şi erodării masive a guvernării sale. Cine altcineva votează cu Năstase şi PSD decit tradiţionalul electorat imbătrinit, semicalificat, rural? Nimeni. Eliminarea lui Iliescu s-ar putea să injumătăţească bazinul electoral al PSD, cu şi fără Năstase. Sigur, nu e obligatoriu ca Năstase şi Iliescu să rămină in acelaşi partid. Zvonurile sciziunii PSD in perioada următoare sint insistente. Iliescu ar forma un partid postcomunist reformist, tip glasnost, pe urmele lui Dubcek şi Gorbaciov, să ii zicem socialist. Năstase, unul social-democrat mai aproape de Internaţionala socialistă.

Sciziunea PSD ar crea un alt raport de forţe pe scena politică. Ar da un avans Alianţei D.A., care ar avea astfel timp să se structureze. Cele două partide ar avea răgaz să fuzioneze, să dea un puternic partid, eventual popular, care ar schimba cele două internaţionale cărora le aparţin – socialistă şi respectiv liberală- pentru a intra PPE, care dă cel mai puternic grup in parlamentul european. Romania s-ar insera astfel in marile curente politice ale Europei. Şi aici sint probleme de succesiune. PD a reuşit simbătă, paşnic, să treacă ştafeta de la Traian Băsescu la Emil Boc, care totuşi mai are de trecut un congres in mai 2005. PD a trecut de la şefia lui Petre Roman, la cea a lui Traian Băsescu, şi acum la Emil Boc. El va supravieţui in depărtatul Cluj, in funcţie, dacă guvernul care se pune pe picioare acum nu va avea tensiuni prea mari. Mai are ca pretendenţi pe Videanu, Negoiţă şi Guşă. Băsescu şi Blaga s-au retras. Boc e favoritul impus de Băsescu, dar partidul poate avea propria sa mişcare de rotaţie. Vom vedea in mai. La PNL situaţia e mai complicată şi ne propunem intr-un articol viitor o analiză despre „ce se intimplă la liberali“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS