Dilema

Va marturisesc sincer, la primul tur de scrutin n-am votat pe nimeni. Adica am procedat astfel incit votul meu sa fie anulat. Fiindca nu-mi place sa iau o decizie fara a fi convins; macar partial. Or, pe unii candidati nu-i cunosteam deloc, iar pe altii ii cunosteam prea bine.

Duminica aceasta insa trebuie sa ma hotarasc intre cei doi candidati; nu ca as aprecia in mod deosebit vreunul dintre ei. Dar aproape sint convins ca unii mai buni nu gasim, iar altii la fel nu ne mai trebuie. Dupa cum sint convins ca lucrurile pot merge prost cu sau fara primar. De aceea trebuie neaparat sa avem un primar.

Si totusi, duminica, in fata urnei ma voi afla in fata unei dileme. Ca acel cetatean care a inghitit o sirma ghimpata si i-a ramas la cele doua extremitati ale aparatului digestiv cite o bucata din ea. Omul dorea sa scoata sirma, dar era in fata unei dileme; de care capat sa traga? Asa si eu zic: eu cu cine votez?

Evident, as putea proceda ca la loterie, alegind la intimplare una din cele doua variante, dar comparatia cu loteria nu e deloc nimerita. Se stie ca la loterie citeodata poti avea noroc!

Cei doi candidati pornesc in cursa cu un oarecare handicap. Primul, in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur de scrutin, este candidatul unui partid care, dupa statistici reale, nu a reusit sa stavileasca fenomenul coruptiei, ba din contra. Cum aflam zilnic din presa, cazurile de coruptie devin o banala realitate si cuprind persoane diverse: ofiteri, chiar de rang inalt, politisti, magistrati, functionari ministeriali etc. Mai mult, lideri de partid de rang inalt (presedinti de consilii, primari, prefecti) au fost implicati in acte grave de coruptie. Pentru omul de rind, este greu sa creada ca numai aceia dintre liderii de partid demascati sint corupti. In felul acesta, se creeaza impresia, poate falsa, ca partidul de guvernamint este o adunatura de oameni care n-au alt scop decit propria lor inavutire. Departe de mine gindul sa-l acuz de ceva pe domnul Solomon; nu-l cunosc suficient nici ca sa-l critic, nici ca sa-l laud. Asa ca, matematician fiind, voi presupune prin reducere la absurd ca este un om corect si astept cu multa bucurie si incredere sa demonstreze acest lucru.

Dar partidul domnului Solomon poate fi acuzat cu probe mai mult decit suficiente de proasta gestionare a intereselor Romaniei, fapt care a adus tara noastra pe unul din ultimele locuri din Europa. Va reusi domnul Solomon sa utilizeze alte metode decit cele folosite de partidul sau pentru a redresa Craiova, oras care, s-o recunoastem deschis, este unul dintre cele mai prost gospodarite orase ale tarii? Am dori sa speram ca da!

Celalalt candidat are handicapul de a fi fost prefect patru ani, perioada in care nu s-a remarcat prin realizari notabile. In plus, a mai pierdut la precedentele alegeri pentru primarie, partidul Domniei sale preferindu-l unui alt candidat care ar fi avut mult mai multe sanse. Sa fim corecti insa si sa recunoastem ca perioada 1996-2000 n-a fost zguduita de atitea acte de coruptie. Daca ar fi fost asa, actuala putere, care are toate friiele in mina si se bucura si de o justitie amabila, ar fi evidentiat asemenea cazuri. Ceea ce ar fi constituit un lucru extrem de util campaniei electorale actuale.

As fi vrut sa-i pot judeca pe cei doi rivali dupa niste confruntari televizate. Dar ceea ce am vazut la televizor cu prilejul confruntarilor perechilor de candidati la primariile de sector ale Bucurestilor m-a lecuit.

Duelul de idei, din ambele parti, se reducea la dragalasenii de tipul „mincinosule“, „hotule“ etc. Este adevarat ca astfel de epitete se potrivesc multora dintre politicienii sau demnitarii nostri, dar in politica adevarurile nu se spun total niciodata. Caci asa cum ne invata cuviosul Malagrida, cuvintul a fost dat omului ca sa-si ascunda gindurile, nu sa si le marturiseasca. Trebuie sa recunoastem in mod cinstit ca in Craiova cei doi candidati nu s-au pretat la astfel de atacuri, ceea ce ii onoreaza pe amindoi.

As fi vrut, de asemenea, sa rezolv dilema mea electorala pe baza programelor prezentate de cei doi candidati. N-am avut la indemina decit programa prezentata de PSD, care este insa prea stufoasa ca sa fie realista si, mai ales, realizabila. In plus, ea contine elemente discutabile si uneori autoincriminante, deoarece se propune realizarea unor obiective care ar fi putut fi atinse deja, PSD-ul fiind de atitia ani la conducerea primariei. De pilda, se spune: „PSD va relua programul de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii“. Dar de ce l-a intrerupt, nu poti sa nu te intrebi. Sau „PSD va crea o administratie publica locala receptiva la nevoile cetatenilor…“; dar cine l-a impiedicat s-o faca pina acum? Sau „vom sprijini batrinii“. Cum? De subtiori?

Mai sint si propuneri fanteziste, ca, de pilda, realizarea unei instalatii de nocturna pe stadionul „Ion Oblemenco“. Sau constructia unui patinoar aritificial in Craiova! Hai sa fim seriosi; de asta au nevoie craiovenii? Nu; dar de asta au nevoie firmele care au profitat de constructia inutilului velodrom. Vom sti noi cindva oare care sint acelea si cine le-a favorizat contractul?

Programul pe care l-am citit cu atentie abunda de propozitii care incep cu „vom face…“. Probabil ca si celalalt program e redactat tot in acelasi stil. Ceea ce imi aminteste de o propozitie favorita a inutil impuscatului, propozitie cu profunde conotatii purgative: „sa facem totul, dragi tovarasi“!

Desigur, se pot propune multe lucruri; problema e insa de unde ai bani pentru realizarea lor. Caci tara este secatuita dupa atita furat si dupa o politica economica dezastruoasa. Mentinerea marilor intreprinderi cu capital de stat a produs, dupa surse oficiale, datorii recente de cinci miliarde de dolari. La care se adauga inca 11 miliarde reprezentind arierate sau anulari ale datoriilor mai vechi. La acestea se mai adauga evaluarea neoficiala a „subtilizarii“ a peste 30 de miliarde de dolari.

In situatia aceasta, singura posibilitate de a face ceva in Craiova este atragerea investitorilor straini. Or, pina acum „s-a facut totul“ ca investitorii straini puternici si seriosi sa nu doreasca sa vina in Craiova. Adeverindu-se astfel cele spuse de Caragiale, care a stat citeva luni in Craiova, dupa care a plecat spunind „Craiova este un oras din care iti vine sa pleci si nu-ti vine sa vii“. Au fost bine primiti in Craiova mici investitori din tari unde, ca si la noi, mita este privita ca un fapt normal si care, din acest motiv, s-au inteles foarte bine cu multe din organismele puterii locale. Daca nu vom reusi sa atragem investitori seriosi (si programul PSD nu prevede acest lucru), daca vom continua sa-i gonim pe cei care au avut curajul sa vina, va trebui sa tinem cont de indemnul care, nu de mult, era continut intr-un afis de pe peretele unei cunoscute circiumi de pe linga piata Chiriac: „Consumati cu incredere produsele proprii!“ Bineinteles ca pentru aceasta va trebui sa tinem cont de celalalt indemn si sa facem totul.

Dilema insa tot dilema ramine. Unii isi vor aminti de o poveste indiana. Se spune ca un hot prins la furat a fost pedepsit dupa obiceiul satului; a fost legat de un pom si lasat prada soarelui tropical nemilos. Un trecator milos a vrut sa goneasca puzderia de muste care il napadisera. Dar cel pedepsit a ripostat cu o voce slaba: „Nu le goni; astea sint deja satule“. Dar altii vor riposta: or fi satuli, dar tot nu se mai satura. Priviti la Mischie, la cutare, la cutare (si urmeaza zeci si zeci de nominalizari). Trebuie sa scapam de baroni! Decit sa vinam ursi, mai bine vinam baroni. Multi vor gindi la fel, dar altfel, trebuie sa inlaturam baronii lor ca sa aiba loc contii nostri!

Dincolo de toate acestea, craioveanul simplu se simte dezorientat si tradat intre gunoaie si gropi, si cu o pensie sau salariu de mizerie. Despre Craiova, Macedonski spunea: „Orasul mic, cu oameni prosti / Cu oameni prosti, dar cumsecade“. De atunci insa, Craiova s-a marit mult. Prosti sint considerati (fara ca ei sa fie) cei ce muncesc cinstit si-si platesc impozitele. Ceilalti sint oameni cumsecade si de aceea ne conduc. Dintre ei ne alegem conducatorii; altii n-avem, caci, vorba lui Labis: „Cind soarele scapa spre asfintit si piticii capata umbre uriase“.

Cetatene, prieten al meu, as vrea sa-ti dau un sfat. Stiu ca oamenilor nu le plac sfaturile fiindca sint convinsi ca pot gresi si singuri. Dar sfatul meu te va uimi prin profunzimea si inteligenta lui.

Duminica, atunci cind te vei prezenta la urne, daca vrei sa votezi bine, voteaza unul dintre cei doi candidati!