O echipă de experţi britanici care şi-a propus să analizeze scrierile Agathei Christie (foto) a elaborat formule matematice care, spun cercetătorii, se aplică pentru identificarea criminalilor din romanele celebrei autoare de romane poliţiste.
Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la naşterea scriitoarei Agatha Christie, supranumită „regina romanelor poliţiste“, iar în acest context Dominique Jeannerod, cercetător la Universitatea Queen din Belfast, James Bernthal, cercetător la Universitatea Exeter, şi analistul de baze de date Brett Jacob au încercat să găsească un răspuns pentru întrebarea care a obsedat milioane de cititori din lumea întreagă: „Cine este criminalul?“. Un articol publicat pe site-ul descopera.ro arată că postul de televiziune UKTV a comandat acest studiu pentru a marca lansarea programului „Agatha Christie Hour“. Studiul a fost realizat pe 27 dintre cele 83 de romane publicate de scriitoarea britanică, iar printre volumele analizate s-au aflat romane poliţiste precum „Crima din Orient Express“ şi „Moarte pe Nil“. „Am adunat date diverse, inclusiv numărul de menţionări ale vinovaţilor per capitol, o «analiză a sentimentelor» asociate menţionărilor vinovaţilor, menţionările referitoare la mijloacele de transport folosite, locul crimei, modus operandi şi mai multe referinţe încrucişate cu alte concepte-cheie ale romanelor“, a precizat Dominique Jeannerod.
Cine e criminalul – bărbat sau femeie?
Se pare că, în realizarea intrigilor din romanele sale, Agatha Christie urma un model bine definit, în special în ceea ce priveşte sexul asasinului, motivaţiile sale şi cauza morţii victimei. Astfel, dacă vinovatul era femeie, descrierea ei era realizată mai degrabă într-o manieră negativă, în timp ce descrierea era neutră sau chiar pozitivă dacă asasinul era bărbat. Fără să o acuze pe Agatha Christie de sexism, întregul raţionament al autorilor studiului s-a bazat însă pe sexul asasinului, precizează publicaţia The Guardian.
„Cercetătorii au descoperit că, dacă victima este strangulată, ucigaşul are mai multe şanse de a fi un bărbat (sau un bărbat ajutat de o femeie complice), în timp ce dacă o crimă este comisă într-o regiune rurală, fapt care nu este deloc rar întâlnit în romanele Agathei Christie, există 75% şanse ca asasinul să fie femeie“, afirmă acelaşi cotidian britanic, citând rezultatele studiului. De asemenea, cititorii trebuie să lectureze cu atenţie pasajele în care suspecţii sunt asociaţi cu victima, dar şi pe acelea în care este menţionat tipul de vehicul utilizat de asasin.
Două formule de calcul
Cercetătorii au conceput două formule de calcul. Prima dintre ele este următoarea: k (r, δ, θ, c) = f{rk +δ+θ(P,M), c(3≤4.5)}. Potrivit acestei formule, primul detaliu care trebuie luat în calcul este relaţia – reprezentată de litera „r“ – dintre ucigaş şi victimă. Criminalul (litera „k“) este aproape întotdeauna implicat emoţional cu victima, fiind de obicei soţul, soţia sau o rudă apropiată.
În mod surprinzător, mijlocul de transport utilizat (litera „δ“) în roman reprezintă şi ea un factor central. Astfel, în romanele în care apar bărci şi avioane, criminalul este cel mai probabil un bărbat, în timp ce atunci când în romane sunt menţionate automobile, camionete şi camioane, criminalul este o femeie.
Litera „θ“ reprezintă modus operandi – modul în care a fost comisă crima -, literele „P“ şi „M“ sunt asociate personajelor Hercule Poirot şi Miss Marple – care încearcă să descifreze misterul crimei, litera „c“ reprezintă capitolul în care apare pentru prima dată criminalul, iar litera „f“ este asociată femeii suspectate de crimă.
A doua formulă de calcul este următoarea: k (l, n, s) = f [(m – l (k) / f + l (k) + n + s], unde „k“ este identitatea criminalului, „l“ este tipul de limbaj utilizat pentru descrierea criminalului, „n“ este numărul de menţionări per roman (de-a lungul anilor), „s“ este locul comiterii crimei, „m“ este bărbat şi „f“ este femeie.
Scurtă biografie
Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare britanică de romane, povestiri scurte şi piese de teatru poliţiste. A scris şi romane de dragoste, sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puţin cunoscute, neavând acelaşi succes la public. Operele sale, în principal cele care au ca personaje principale pe Hercule Poirot şi Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită „regina crimei“, ea fiind considerată drept unul dintre cei mai importanţi şi inventivi autori ai genului. A fost înnobilată de regina Elizabeta a II-a, primind titlul de Dame a Imperiului Britanic – echivalentul titlului de Cavaler – în anul 1971. Agatha Christie a murit la vârsta de 85 de ani, în 1976.
