Oamenii de ştiinţă au emis opt predicţii pentru 2014 şi anii ce vor urma. Să considerăm că facem un exerciţiu de imaginaţie, luând în considerare predicţiile sau afirmaţiile despre viitor realizate de specialişti în ultimul timp şi să hotărâm la ce ne-am putea aştepta sau nu, în anii ce urmează, conform site-ului www.descopera.ro.
În fiecare an, editorii revistei Futurist aleg cele mai interesante predicţii şi afirmaţii pentru anul care urmează şi chiar şi pentru viitoarele decenii. Recent, aceste predicţii au fost alese, dezbătute şi publicate într-un raport anual numit „Outlook“. Fiecare dintre ele este ales din reviste şi publicaţii de specialitate, în funcţie de cât de interesante sunt sau de impactul pe care l-au avut şi îl au asupra cititorilor şi de probabilitatea ca ele să se îndeplinească.
Mediul va avea capacitatea de a ne anticipa fiecare mişcare
Predicţia: „Capacitatea de a transmite informaţii este încorporată în mediul fizic, dând naştere la ceea ce numim «internetul lucrurilor». Informaţiile care vin din reţele de senzori, cipuri RFID, camere de supraveghere, vehicule aeriene autonome şi din postări din social media care specifică locaţia vor indica unde am fost şi unde vom pleca“, conform publicaţiei Mapping the Future with Big Data.
Lumea a ajuns într-un punct important, dar neobservat, între 2008 şi 2009, atunci când numărul dispozitivelor (al senzorilor, telefoanelor şi al computerelor) conectate la internet a depăşit numărul populaţiei. În 2020, când un număr estimat la 7,6 miliarde de oameni vor exista pe Terra, vor fi 500 de miliarde de maşini care vor comunica una cu cealaltă. Ca populaţie, noi generăm anual 1,8 megabytes de informaţii referitoare la ce ascultăm, unde ne aflăm, unde vom merge, ce cumpărăm şi cum ne simţim.
Companiile de brokeraj, precum Acxiom, trimit acele informaţii către companiile de marketing şi cele care vor să îşi vândă produsele unui anumit public. Serviciile precum Google Now şi Osito pot furniza trafic şi recomandări pe baza informaţiilor pe care fiecare persoană le dă despre sine.
Alte companii, precum Esri, combină toate aceste informaţii în servicii informatice geografice pentru a arăta cum toţi aceşti oameni interacţionează cu lumea fizică. În anii ce vor urma, acest flux de informaţii se va combina, formând un mediu care ne va anticipa mişcările mult mai bine.
Vom învia specii dispărute
Predicţia: „Porumbelul voiajor american, de exemplu, ar putea fi înviat după 100 de ani“. Geneticianul Ben Novak descrie o strategie pentru «dez-extincţia» acestei specii, care a dispărut în anul 1914.
Dacă speciile vor continua să dispară în acelaşi ritm ca acum, vom fi martori la o extincţie în masă care se va desfăşura în următoarele câteva sute de ani, potrivit biologului Anthony D. Barnosky. În această a şasea mare extincţie, mai bine de 75% din organisme ar putea dispărea. Însă, pierderea a doar câteva specii importante, cum sunt păsările care asigură polenizarea sau insectele şi organismele care păstrează bazinele hidrografice în condiţii de siguranţă, ar putea afecta drastic oamenii.
Într-un articol recent apărut în National Geographic, Carl Zimmer explică faptul că ADN-ul dinozaurilor este prea bătrân pentru a-l putea readuce la viaţă pe T-Rex. Mamutul ar fi un concurent mai bun, dar ar presupune nişte provocări foarte mari. Cel mai bun candidat pentru dez-extincţie, din motive tehnice, etice şi practice, este o specie dispărută relativ recent, precum porumbelul voiajor american.
Până în 2020, populaţia se va micşora
Predicţia: „Până în 2020, jumătate din rasa umană va trăi în ţări unde natalitatea va scădea sub rata mortalităţii şi, prin urmare, populaţia va scădea. Cauza este combinaţia de adulţi care trăiesc mai mult şi naşterea unui număr tot mai mic de copii. Ţările se vor lupta cu taxele tot mai mici şi cu forţa de muncă tot mai scăzută în ciuda numărului mare de pensionari care vor dori securitate socială şi îngrijire medicală. Societatea va supravieţui, dar PIB-urile vor scădea considerabil în întreaga lume şi probabil că nu vor mai creşte niciodată“, scrie în lucrarea „In Search of the «Better Angels» of Our Future“, a lui Kenneth Taylor.
Povestea legată de creşterea populaţiei nu s-a schimbat mult din 1972, când a apărut „Limits to Growth“, cartea care analiza această problemă. Povestea sună cam aşa: creşterea populaţiei este nesustenabilă şi va duce la o calamitate ce va presupune epuizarea resurselor înainte de finalul secolului. Cea mai recentă estimare a ONU sugerează că, în 2050, populaţia globului va ajunge la 9,6 milioane de locuitori. Iar dacă toţi aceşti oameni vor consuma resursele aşa cum o fac astăzi occidentalii, atunci Pământul nu va face faţă cererii noastre. Cu cât o societate se dezvoltă mai mult din punct de vedere tehnologic, cu atât cuplurile vor avea mai puţini copii, cu atât indivizilor le va fi mai uşor să îşi ridice standardele de viaţă şi vor fi mai puţin dornici de a avea o familie numeroasă. Rezultatul este o spirală a declinului unei populaţii moderne tehnologizate.
Medicii vor identifica bolile cerebrale cu mult înainte ca ele să apară
Predicţia: „Cu 10-15 ani înainte de apariţia simptomelor fizice, scanările cerebrale îi pot avertiza pe medici dacă un pacient va suferi de Alzheimer, demenţă, Lou Gehrig sau alte boli cerebrale. Cercetătorii de la Washington University School of Medicine din St. Louis învaţă acum să identifice diferiţi biomarkeri chimici în corpul şi funcţiile cerebrale ale pacientului. Apoi, medicii vor putea să încetinească ritmul de dezvoltare a bolii prin administrarea tratamentelor de prevenţie“, conform studiului „The Brain as Health Forecaster“, de Rick Docksai.
Cifrele indică faptul că, în 2050, jumătate din segmentul de populaţie cu vârsta peste 85 de ani, adică 13 milioane, va suferi de Alzheimer. Aceasta este una dintre consecinţele clare ale speranţei de viaţă tot mai crescute.
Cumpărarea şi deţinerea bunurilor nu va mai fi la modă
Predicţia: „Piaţa imobiliară, cea auto, a cărţilor, muzicii şi a multor altor bunuri urmează un trend comun: consumatorii tineri optează pentru împrumut sau închiriat în detrimentul cumpărării bunurilor. Închiriatul unei case va fi un obicei mai des întâlnit decât deţinerea uneia, iar cărţile şi bunurile nu se vor mai vinde atât de bine, pentru că se vor împrumuta“, conform studiului „Consumption 2.0“, de Hugo Garcia.
Una dintre consecinţele principale ale recesiunii este numărul mare de absolvenţi de facultăţi care nu îşi găsesc locuri de muncă. De exemplu, în Spania, aproape jumătate din indivizii cu vârsta sub 25 de ani nu au joburi. Generaţiile tinere au un venit disponibil mult mai mic decât aveau părinţii lor în tinereţe. Pe lângă această rată mare a şomajului în rândul tinerilor, mai există şi o altă tendinţă: startup-urile care fac ca împărtăşitul să fie mai uşor. Getaround, de exemplu, este o aplicaţie prin care oricine poate închiria o maşină.
Computerele cuantice ar putea deschide calea spre adevărata inteligenţă artificială
Predicţia: „Computerele convenţionale nu pot lua decizii aşa cum fac oamenii, dar computerele cuantice s-ar putea să fie capabile de asta, în cele din urmă“, susţine Geordie Rose, creatorul computerului cuantic D-Wave One. Ele folosesc programe bazate pe mecanică cuantică, pentru a găsi mai multe rezultate posibile la o problemă dată şi apoi combină informaţii din aceste soluţii pentru a da un răspuns. După aproximativ 10-15 ani de îmbunătăţiri, aceste computere ar putea trece pragul spre adevărata inteligenţă artificială, prezice Rose, în „Dream, Design, Develop, Deliver: From Great Ideas to Better Outcomes“.
Acum nu cunoaştem toate modurile de aplicare ale computingului cuantic. Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare că, deşi D-Wave One consumă mult mai puţină energie decât o fermă de servere, el poate face mult mai multe operaţii. În vara acestui an s-a descoperit că sistemul D-Wave este de 3.600 de ori mai rapid ca un sistem convenţional.
Moartea fitoplanctonului va perturba ecosistemele marine
Predicţia: „Micile plante marine sunt sensibile la schimbările de temperatură. Prin urmare, încălzirea globală reprezintă o ameninţare majoră pentru populaţia lor. Un studiu realizat de Universitatea Michigan estimează că 40% din fitoplanctonul din întreaga lumea va dispărea până la sfârşitul acestui secol“, se arată în „Climate Disruption and Plankton Destruction“, de Rick Docksai.
Fitoplanctonul este un fel de sevă a oceanului, care are rolul de a converti dioxid de carbon în oxigen la scară mare. Aşadar, declinul fitoplanctonului, determinat de încălzirea globală, va accentua şi mai mult această tendinţă de creştere a temperaturilor.
Oceanele au absorbit 23% din dioxidul de carbon pe care l-a produs specia noastră. Însă nu putem continua să folosim oceanele ca „gropi de gunoi“ pentru carbon, pentru că, pe măsură ce apele devin din ce în ce mai calde, capacitatea lor de a converti carbonul scade.
