Neurochirurgul american Eben Alexander a fost internat în stare gravă, în 2008, în urma unei meningite. A intrat în comă, iar când s-a trezit a povestit despre o călătorie „într-o altă lume“, populată de îngeri, într-un cadru paradisiac, relatează repubblica.it.
Raiul există! Cel puţin aşa susţine neurochirurgul american Eben Alexander, absolvent la Harvard, care spune că ar fi văzut Paradisul atunci când s-a aflat într-o comă profundă. Şi pentru a fi şi mai convingător, el a scris şi o carte despre experienţa sa, intitulată „Dovada Raiului“.
În urmă cu patru ani, medicul american a fost internat de urgenţă după ce o meningită i-a afectat grav creierul. A stat în comă timp de şase zile, iar atunci când şi-a revenit, şi-a povestit experienţele. „Prima mea amintire din timpul comei este că priveam lumea din perspectiva unei râme. Totul era neclar, maroniu, roşu, întunecat. Îmi amintesc că am văzut rădăcini deasupra capului meu şi am fost acolo pentru mult timp. Iar apoi, în mijlocul acestei viziuni, am văzut o melodie care se învârtea în faţa mea. S-a învârtit şi s-a deschis şi a curăţat tot acel tărâm mâlos, întunecat, scârbos. Iar apoi am intrat într-o poiană frumoasă. Nu îmi simţeam corpul, nu aveam braţe sau picioare, dar realizam că eram o scânteie pe aripa unui fluture“, povesteşte Eben Alexander.
Neurochirurgul povesteşte că ar fi văzut întregul univers, o lumină puternică, precum şi un loc plin cu fiinţe descrise drept „îngeri“. Eben Alexander susţine că experienţa l-a făcut să creadă în posibilitatea vieţii dincolo de moarte.
Fluturi şi muzică
La 58 de ani, Alexander este un neurochirurg cu un CV impresionant, care, probabil, de-a lungul carierei sale a ascultat zeci de poveşti de acest tip şi pe care, după cum el însuşi afirmă, nu le-a crezut niciodată. Aşa-numitele experienţe din apropierea morţii, fenomen cunoscut sub numele de Near Death Experience – NDE, sunt destul de frecvente. Mai mult de atât, anual există mii de cazuri de persoane care povestesc că au trăit într-o lume „dincolo“ de realitatea terestră. La rândul său, după ce a intrat în comă în 2008, la Virginia Hospital, medicul american are o viziune cu totul aparte despre experienţa trăită. Deşi creierul său nu dădea semne de activitate, iar corpul său era lipsit de viaţă şi nu răspundea la stimuli, Alexander povesteşte că a ajuns într-un loc „plin de fluturi, în care se auzea o muzică fantastică“, într-o călătorie pe care o descrie „foarte vie, într-un univers coerent“. Alexander povesteşte despre sosirea sa într-un loc care semăna foarte mult cu imaginea comună a Paradisului, şi anume într-un „loc plin de nori“, în care a fost întâmpinat de o femeie „foarte frumoasă, cu ochi albaştri“ şi a simţit că este „iubit necondiţionat“ de o entitate spirituală, „zburând pe aripile unui fluture“. Toate acestea în timp ce nu avea cunoştinţă, fapt ce îl face pe cercetător să creadă în posibilitatea existenţei altei forme de conştiinţă, cea spirituală.
Altă viziune
Experienţa lui Alexander schimbă în mod profund o viziune ştiinţifică radicală asupra conştiinţei umane. „Fiind neurochirurg, nu credeam în NDE şi întotdeauna am preferat ipotezele ştiinţifice“, a spus americanul. Alexander declară că nu este catolic şi nici nu crede în viaţa după moarte. Însă, apoi a trăit „ceva profund“, care i-a schimbat părerea despre experienţele NDE. Călătoria sa printre „nori roz şi creaturi angelice“ include chiar şi întâlniri cu fiinţe „diferite de orice alte făpturi pe care le-am văzut pe planetă. Erau mai avansate, forme superioare de viaţă. Iar apoi cântecul coral care se auzea de undeva de sus, mă umplea de bucurie şi de uimire“, a mai spus Alexander. Potrivit rapoartelor medicale, toate aceste experienţe aveau loc în timp ce cortexul cerebral, permanent monitorizat, nu prezenta nici un fel de activitate. „Nu există o explicaţie ştiinţifică pentru ceea ce s-a întâmplat: în timp ce neuronii din cortex erau inactivi din cauza unei infecţii, ceva ca o conştiinţă independentă de minte a ajuns în alt univers. O dimensiune care nu credeam că există“, a mai spus medicul american. În această dimensiune, pe fundalul unei melodii divine, auzul şi văzul s-au unit într-un singur simţ. După cum spune specialistul american „puteam să ascult frumuseţea acestor fiinţe extraordinare şi în acelaşi timp să văd bucuria şi perfecţiunea a ceea ce cântau“.
