Deşi este interzisă în unele religii şi considerată tabu în anumite culturi, carnea este o excelentă sursă de vitamine, zinc, potasiu, fier şi fosfor. Dar ce tip de carne este cel mai indicat pentru sănătate?
Oamenii consumă carne de mii de ani. În prezent, producţia mondială de carne este estimată la 280 de milioane de tone, iar principalele ţări producătoare sunt China, Statele Unite, Brazilia, Germania şi India.
Cantitatea de mioglobină, o proteină din carne care menţine oxigenul în interiorul muşchilor, este cea care determină culoarea cărnii. Astfel, putem distinge trei categorii de carne: roşie (vită, cal, oaie, miel), albă (pui, curcan, peşte) şi neagră sau vânat (căprioară, bizon, ren, cerb, mistreţ, elan).
Un studiu recent realizat pe un eşantion de 500.000 de persoane cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani, care au fost urmărite timp de peste zece ani, a observat că marii consumatori de carne roşie prezentau mai multe riscuri să dezvolte un cancer, să aibă o mortalitate precoce şi să sufere de boli cardiovasculare.
Să renunţăm la carnea roşie?
Nu neapărat. Cei mai mulţi dintre nutriţionişti recomandă porţii reduse de carne roşie slabă. Institutul american de cercetare a cancerului sugerează că o alimentaţie preventivă s-ar putea limita la 500 de grame de carne roşie pe săptămână.
Carnea roşie este bogată în fier, iar unele adolescente şi femei au nevoie de aceasta după perioada menstruală, când nivelul acestui compus scade. Avantajul este că fierul din compoziţia cărnii roşii este uşor de absorbit de către organism. De asemenea, acest aliment oferă organismului şi vitamina B12, necesară în producerea ADN-ului şi menţinerea sănătăţii celulelor roşii din sânge, dar şi zinc, ce participă la menţinerea funcţiei normale a sistemului imunitar. Carnea roşie este bogată în proteine care ajută la consolidarea şi creşterea oaselor şi a muşchilor.
Carnea albă, mai indicată
Carnea albă corespunde unei musculaturi mai sărace în mioglobină şi, de fapt, mai „sedentare“. Ea este în general mai ieftină decât cea roşie. Cu atât mai bine cu cât consumul de carne albă este mai indicat pentru sănătate, în special persoanelor care suferă de diabet, dislipidemie, obezitate.
Carnea albă conţine mai puţine calorii, deşi este bogată în proteine, vitamine şi oligoelemente, precum zincul, care permite o bună funcţionare a sistemului imunitar şi este util în vindecarea rănilor şi cicatrizare. De asemenea, zincul ajută la păstrarea simţului gustului şi mirosului şi este necesar în sinteza ADN-ului. Carnea albă este bogată şi în fosfor, un mineral care contribuie la sănătatea oaselor şi a dinţilor, precum şi la buna funcţionare a nervilor şi muşchilor. De asemenea, conţine niacină, care ajută la menţinerea pielii sănătoase şi la absorbţia hranei. Vitamina B 6 conţinută de carnea albă este necesară metabolismului proteinelor şi sintezei acizilor aminici. Carnea de pasăre conţine mai puţine grăsimi saturate şi se digeră foarte bine. În medie, 100 de grame de carne albă conţin 161 de calorii, 27,3 grame de proteine, 8,1 grame de lipide şi 2,2 mg de fier.
Vânatul, deliciul gastronomilor
Mii de ani, carnea de vânat a constituit singura sursă de proteine animale pentru fiinţa umană, dacă excludem insectele consumate de anumite popoare. În prezent, ea se găseşte din ce în ce mai des în supermarketuri sau magazine specializate. Carnea neagră este benefică pentru sănătate, deoarece conţine multe proteine, vitamine şi minerale. Ea este în general mai puţin grasă decât carnea de vită, porc sau alte sortimente pe care le consumăm de multă vreme. Vânatul de crescătorie conţine, de asemenea, mai puţine reziduuri de antibiotice, hormoni şi vitamine datorită faptului că aceste animale sunt tratate mai rar. Un dezavantaj al cărnii de vânat este acela că are un conţinut mare de purine, substanţă care poate fi dăunătoare persoanelor cu boli de rinichi. Există riscul contaminării cu paraziţi, de pildă trichinella spiralis.
Carnea de vânat se prepară precum cea de vită sau porc, cu singura diferenţă că este mai slabă şi necesită un timp mai mare de coacere.
