Dacă mai există cineva care crede că berea poate fi consumată doar cu mici sau cu pizza ar face bine să-şi revizuiască atitudinea. Savuroasa băutură este din ce în ce mai prezentă pe masa europenilor, fiind o rivală de temut a vinului.
Berea este una dintre cele mai populare băuturi de pe planetă, astfel că nu este de mirare că pe zi ce trece apar combinaţii inedite pe mesele consumatorilor fideli. În plus, savuroasa băutură a devenit un adevărat simbol al veseliei şi bunei dispoziţii. Prezenţa tot mai frecventă în meniul europenilor, precum şi obiceiul de o servi la masă oaspeţilor au dus la apariţia unor combinaţii tot mai reuşite de specialităţi inedite, cel mai ilustrativ exemplu fiind combinaţia peşte – bere, care face ravagii în gastronomia internaţională. Deşi la prima vedere această combinaţie ar putea părea ciudată, ea este tot mai frecventă pe Bătrânul Continent. Indiferent că este servită cu peşte prăjit, la cuptor sau fiert, sau cu salată de mare, crustacee sau peşte afumat, berea este prezentă tot mai des pe mesele gurmanzilor.
La o bere, pe continent
Una dintre combinaţiile clasice este cea dintre stridii şi stout, un sortiment de bere neagră, combinaţie prezentă în Irlanda, dar şi în Germania, Belgia şi Olanda. O „uniune" foarte reuşită, frecventă în lumea anglo-saxonă, este cea cu crustacee: languste, creveţi sau raci, care sunt deseori servite cu sortimente de bere brună. Când vine vorba de bere, o atenţie deosebită trebuie acordată tipurilor recomandate pentru fiecare reţetă. Berile uşoare se recomandă, de exemplu, la scoicile pregătite la vapori, în timp ce sortimentele mai tari şi cu gust mai pregnant sunt recomandate specialităţilor cu sos. În cazul în care optaţi pentru peştele crud sau pentru o specialitate mai delicată, berea trebuie să fie mai slabă.
Pentru toate gusturile
În ceea ce priveşte felurile secundare, gustul de peşte trebuie să fie predominant. De aceea, o bere de tip lager, considerată uşoară, se potriveşte perfect cu mâncărurile în care gustul de peşte este intact, cum ar fi specialităţile la cuptor, fără prea multe condimente. În cazul specialităţilor la grătar, mai ales peştele foarte sărat sau crustaceele, puteţi savura o bere blondă ceva mai tare. Regula de bază este ca tăria berii, atât în ceea ce priveşte gustul, cât şi gradul de alcool, trebuie să fie direct proporţională cu tipul de mâncare servit. De exemplu, în cazul aperitivelor cu salate din fructe de mare ceva mai uşoare, ar fi recomandată o bere blanche, un sortiment lejer, preparat în Belgia. În cazul mâncărurilor cu sos, cum ar fi somn cu maioneză sau raci cu sos roşu, se recomandă berile cu un gust ceva mai puternic. Pentru felurile principale cu sos sau pentru cele care necesită o preparare complexă, cum ar fi supele din fructe de mare, se poate servi o bere ceva mai specială, de tip Belgian Strong Ale, cu un conţinut alcoolic între 5,5 şi 7 la sută, ceva mai dulceagă şi cu aromă uşoară de fructe.
În cazul în care peştele se serveşte în mod clasic, cu orez, se poate savura o bere tip Bock, blondă sau brună. Dacă vi se pare prea uşoară, vă puteţi încumeta să serviţi o bere dublă – doppelbock. Din păcate, acest sortiment nu este prea cunoscut pe plaiuri mioritice, fiind familiar mai ales celor au avut ocazia să viziteze Germania.
