Zombi – ficţiune sau realitate?
Indiferent de epocă, tenebroşii zombi sunt mereu la modă. O confirmă recentele clasamente cu cele mai vândute jocuri video, unde «Left 4 Dead», în care zombi sunt personaje principale, ocupă un loc fruntaş. Ca să nu mai vorbim despre cinematografie, unde „morţii vii“ atrag mai mulţi spectatori decât actorii de renume. Un motiv al popularităţii acestor personaje terifiante ar fi faptul că sunt unele dintre fiinţele a căror existenţă este posibilă.
Aşa cum demonstrează articolul 249 din Codul penal haitian, „este considerată tentativă de omor administrarea de substanţe care, deşi nu cauzează moartea, induc o stare de somn letargic. În plus, dacă persoana este înmormântată, acţiunea este considerată crimă, indiferent de ceea ce urmează“. De altfel, Haiti este un fel de ţară a zombilor, care, potrivit tradiţiei voodoo, sunt nişte cadavre aduse la viaţă, aflate în slujba unor vrăjitori puternici, care îi folosesc ca pe nişte sclavi. Iniţial, tenebroşii zombi nu au fost răi, ci doar nişte bieţi muncitori exploataţi la maximum. Destinul lor s-a schimbat din cauza regizorului George A. Romero, care, în 1968, s-a bucurat de un succes uriaş cu pelicula „Morţii vii“.
Filmul înfăţişa o apocalipsă cauzată de zombi, acesta conţinând şi critici la adresa societăţii contemporane. Prima „apariţie“ scrisă a termenului apare în 1937 şi îi aparţine lui Zora Neale Hurston, culegător american de folclor. Acesta a descoperit în timpul cercetărilor sale cazul unei femei, care a apărut pe neaşteptate într-un sat din Haiti, unde o familie a recunoscut-o ca fiind Felicia Felix-Mentor, o rudă decedată în urmă cu 30 de ani. Hurston a studiat atent problema, notând doar câteva păreri cu privire la nişte droguri puternice, capabile să induce o moarte aparentă.
