24.6 C
Craiova
marți, 9 august, 2022
Știri de ultima orăActualitateTinerii din Dolj se confruntă cu un șomaj de aproape 30%

Tinerii din Dolj se confruntă cu un șomaj de aproape 30%

În ultimii 25 de ani șomajul în rândul tinerilor este cel mai ridicat. Iar cei mai mulți șomeri sub 24 de ani au așteptat în pandemie până la 11 luni ca să își găsească un job.

Din 21 de sectoare economice, doar 4 și-au mărit numărul de salariați, potrivit datelor furnizate de INS. E vorba de Sănătate, Învățământ, IT&C și construcții. În celelalte, locurile de muncă s-au împuținat.

Firmele nu se aruncă în a face angajări, multe din afaceri fiind la limita supraviețuirii din cauza impactului pandemiei. În plus, există industrii unde angajările se fac în cel mai bun caz cu contracte temporare (turismul și cultura/ entertainment sunt doar două exemple).” În ciuda creșterii cuantumului subvențiilor pentru angajatorii care angajează tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și alte grupuri vulnerabile, utilizarea măsurilor este lentă, indicând faptul că această politică se bazează pe date limitate”, arată un Raport de țară al Comisiei Europene.

Pe urmă, problema șomajului în rândul tinerilor este că a urcat la cote alarmante. În Oltenia, indicatorul e la 30%, iar tinerii din regiunea Muntenia sunt la aproape 26% șomaj, foarte aproape de cei din Moldova.

Cât privește calitatea ocupării, lucrurile nu arată nici ele foarte bine. Un sfert lucrează în comerț, unul din 6 în agricultură și foarte mulți dintre ei în construcții.

Această stare de lucruri dă o lovitură severă unei generații care și-a sacrificat deja un an din viață anulând ceremoniile de absolvire, nunțile și alte asemenea activități – pentru a ține sub control pandemia dar și pentru a-i proteja pe cei din generațiile mai în vârstă care sunt mai vulnerabile la boală.

Tinerii din orașele mici sau din zonele rurale sunt mai afectați

Tinerii din orașele mici sau din zonele rurale sunt afectați și mai puternic de reducerea locurilor de muncă, mulți fiind nevoiți să se întoarcă la țară și să practice agricultura de subzistență. ”Eram bucătar la un restaurant din Capitală. Făceam zilnic naveta 37 de kilometri, dar aveam un loc de muncă. Din 3 bucătari au rămas doi, iar apoi unul singur, care e suficient pentru livrările pe care le au de făcut. Acum m-am întors acasă și m-am apucat de agricultură. Un prieten pe care îl luasem în ianuarie cu mine în speranța angajării, se appropia de finalul perioadei de probă când șeful i-a spus că îngheață angajările și că poate pleca acasă ”, spune Ionuț, un tânăr din Răcari, în apropiere de București. A trimis CV-ul la zeci de firme dar nimeni nu l-a sunat încă.

E clar că pentru generația care intră în această perioadă pe piața muncii, accesul va fi foarte dificil. Mai ales că avem încă multe persoane care părăsesc timpuriu școalaiar mulți tineri nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. ”Proporția tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a fost de 15,2 %, printre cele mai ridicate din UE. Punerea în aplicare a Garanției pentru tineret s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură.

În același timp, emigrația rămâne la un nivel foarte ridicat în rândul tinerilor, România fiind una dintre țările UE cu cel mai mare număr de emigranți cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani”, mai arată Raportul de țară citat anterior.
De asemenea, atractivitatea administrației publice în calitate de angajator este în continuare redusă în rândul tinerilor calificați (doar 3 % din totalul funcționarilor publici au sub 30 de ani, iar peste 41 % au peste 50 de ani).

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS