Prima stație de irigații din țară alimentată cu energie electrică provenită din panouri fotovoltaice a fost inaugurată joi, cu mare fast, în comuna doljeană Călărași. Modulul poate iriga doar un hectar de pământ, dar autoritățile spun că acesta este un prim pas din ceea ce se dorește a fi un alt program de succes pentru agricultură. Prezent la eveniment, ministrul agriculturii, Petre Daea, a afirmat că România ar avea nevoie de câteva mii de astfel de module pentru ca fermierii să nu mai stea la mila naturii.
Un fermier din comuna doljeană Călăraşi beneficiază, începând de ieri, de prima stație de irigații din țară alimentată cu energie provenită din panouri fotovoltaice. Instalaţia-prototip este formată din panouri fotovoltaice şi o pompă de apă pentru irigarea terenurilor şi se află lângă canalul CA1 din amenajarea Sadova-Corabia. În zonă se cultivă legume în câmp, dar şi în solarii, iar autorităţile locale spun că era vitală o astfel de investiție.
„Ca să poți obține producții pe nisipuri, apa este vitală. De multe ori, acest teren este un suport pentru plante. Trebuie să îi dai îngrășăminte și apă. Această pompă ajută pentru că, fiind pe panouri fotovoltaice, produce energie fără costuri. Aici am avut aici una dintre cele mai bune organizații ale utilizatorilor de apă și irigații. Din 2010 s-a tăiat subvenția la apă și la energie, iar sistemul a luat-o razna. Acum avem un proiect pentru şapte stații, în valoare de şapte milioane de euro, dar vor fi importante și aceste module pentru că sunt în jurul canalelor și îi încurajează pe fermieri să cultive legume românești. Această staţie pentru irigații cu panouri fotovoltaice poate să asigure până la un hectar, iar irigarea se face prin picurare“, a spus Vergică Şovăilă, primarul din Călărași.
„Practic, aduci Dunărea pe câmp“
La inaugurarea staţiei de la Călăraşi a fost prezent şi ministrul agriculturii, Petre Daea, care a spus că acesta este un prim pas dintr-un nou program care să vină în sprijinul fermierilor, cu atât mai mult cu cât această zonă a ţării riscă să se deşertifice, în lipsa apei.
„Cu câtva timp în urmă, din analizele pe care noi le-am făcut la Ministerul Agriculturii și pe care le-am văzut în teren, am considerat necesar ca pe acest canal de irigații, pe distanța care nu este acoperită de stații de pompare, să găsim soluții ca această apă plimbată pe canale cu banii statului – practic, aduci Dunărea pe câmp – să o folosești și la rădăcina plantei și ne-am gândit la această soluție practică, economicoasă, ușor de realizat și foarte eficientă: să folosim un modul de panouri fotovoltaice, pentru a da energia necesară şi să preluăm apa şi să o ducem la plante printr-o instalație prin picurare, care înseamnă consum puțin de apă, cu eficienţă maximă, știindu-se că picătura se duce la rădăcină. (…) Acest modul a fost făcut de specialiști cu câtva timp în urmă (…) și iată că am putut pune în fața practicii un asemenea sistem. (…) Acesta este un început de program pe care îl vom desfăşura pentru anul viitor și îl vom susține cu bani de la bugetul de stat“, a spus Daea.
În etapa viitoare se vor inventaria suprafețele care sunt de o parte și de alta a canalului, precum și proprietarii acestor suprafețe. „Fermierii trebuie doar să aibă terenul. Noi vom face o procedură, printr-un ordin de ministru, pentru a intra în linie dreaptă cu acest program. Călărașiul a fost ales pentru că este o zonă care reclamă o asemenea intervenție, este zona de nisipuri a României, sunt 400.000 de hectare care sunt în sudul României și care trebuie valorificate. În al doilea rând, am găsit în zona un fermier care a putut să pună la dispoziție suprafață respectivă (…). Investiția se ridică la aproximativ 5.000 de euro și este foarte profitabilă pentru că irigă un hectar de teren. Fermierii nu plătesc nimic, ei trebuie doar să se înscrie în acest program de irigare cu panouri fotovoltaice. (…) Vom face o procedură, azi (joi -n.r.) este un exemplu că există soluții“, a spus Daea.
„Te vezi într-un mic deșert care se poate instala oricând dacă nu suntem atenți“
Petre Daea a recunoscut că este nevoie de mult mai multe astfel de stații.
„Am avea nevoie de câteva mii de astfel de module și ne dorim să putem să îndestulăm piața cu fructe și legume şi produse care se pretează la irigat. Problema stringentă în Dolj, ca și în celelalte județe din sudul țării, este cea a irigațiilor, să asigurăm apă. În absența acestui factor de vegetație, nu există viață în zonă. Dacă nu ai apă, nu ai culturi, neavând culturi înseamnă o zonă părăsită, sălbatică. Pur și simplu, te vezi într-un mic deșert care se poate instala oricând dacă nu suntem atenți“, a spus Petre Daea, care a adăugat că Doljul este al doilea judeţ al ţării, după Timiş, ca suprafaţă agricolă şi potenţial.
Monica Stuparu
