Craiova intră în 2026 cu unul dintre cele mai consistente bugete din ultimii ani, construit pe promisiunea continuării investiții și pe atragerea de fonduri europene. Proiectul de hotărâre inițiat de primarul Lia-Olguța Vasilescu urmează să fie supus votului Consiliului Local în ședința extraordinară din 7 mai.
Bugetul propune venituri totale de 1,469 miliarde de lei și cheltuieli de 1,489 miliarde de lei, diferența de peste 19 milioane lei urmând să fie acoperită din excedentul anului 2025. Veniturile provin din mai m ulte surse, din impozite și taxe locale, aproximativ 380 de milioane de lei, din cota din impozit pe venit, aproape 487 milioane de lei, sume defalcate de TVA, peste 145 milioane de lei, iar sursa dominantă sunt fondurile europene și cele din PNRR.
Se merge pe dezvoltare cu susținere din fonduri europene
Structura bugetului arată clar direcția administrației: funcționarea este ținută sub control, în timp ce dezvoltarea primește resurse suplimentare. Practic, secțiunea de funcționare este echilibrată, iar deficitul apare exclusiv din investiții.
Autoritățile locale craiovene mizează în continuarea pe finanțarea din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Fără aceste surse externe, amploarea investițiilor ar fi imposibil de susținut.
Printre proiectele majore se numără regenerarea urbană a unor zone importante din oraș cum ar fi reabilitarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale, modernizarea unităților de îmvățământ, dezvoltarea transportului public nepoluant, digitalizarea administrației.
Educația și transportul, priorități
În educație administrația își propune atât investiții, cât și susținerea cheltuielilor curente.
Transportul elevilor beneficiază de 20,8 milioane de lei, iar 16 milioane de lei sunt direcționate către reparații, modernizări și extinderi. Proiectele includ construirea de creșe noi și reabilitarea energetică a unităților de învățământ.
În paralel, sunt finanțate programe educaționale și proiecte europene care vizează creșterea calității actului educațional și adaptarea infrastructurii la cerințele actuale.
Bani pentru spitalele din subordine
Spitalele din subordinea municipalității vor primi fonduri pentru funcționare (10 milioane de lei), dar și pentru investiții (23 milioane de lei). Bugetul acoperă reparații curente, achiziții de echipamente și proiecte de modernizare.
De asemenea, sunt incluse investiții pentru creșterea eficienței energetice și pentru îmbunătățirea siguranței pacienților, în contextul cerințelor tot mai stricte din sistemul medical.
Transport și infrastructură: bani mulți, așteptări mari
Transportul și infrastructura rutieră rămân printre cele mai bine finanțate domenii (peste 159 milioane de lei). Sume importante sunt alocate pentru întreținerea și repararea străzilor, subvenționarea transportului public, modernizarea sistemelor de trafic, achiziția de mijloace de transport nepoluante.
Autoritățile urmăresc reducerea poluării și creșterea mobilității urbane, însă succesul acestor măsuri depinde de implementarea efectivă a proiectelor.
Serviciile publice și mediul, costuri ridicate
Salubritatea continuă să consume o parte semnificativă din buget, apropiindu-se de pragul de 100 milioane lei. La acestea se adaugă cheltuieli pentru iluminatul public, spații verzi și alte servicii urbane. În același timp, primăria încearcă să răspundă cerințelor europene prin investiții în gestionarea deșeurilor și protecția mediului, inclusiv prin introducerea unor soluții digitalizate.
Asistența socială: un capitol rigid
Cheltuielile sociale reprezintă una dintre cele mai mari provocări bugetare. Sumele alocate pentru indemnizații (39,4 milioane de lei), salariile asistenților personali (31,8 milioane de lei) și ajutoare sociale sunt consistente (peste 100 milioane de lei)și, în mare parte, obligatorii. Acest lucru limitează flexibilitatea administrației locale și reduce spațiul pentru alte inițiative, în special în contextul creșterii continue a costurilor sociale.
Dependența de fonduri externe
Un element central al bugetului este dependența de finanțări externe. Proiectele din PNRR și din fonduri europene reprezintă motorul investițiilor. Această dependență vine însă cu riscuri cum ar fi întârzieri în decontări, blocaje administrative, necesitatea cofinanțării locale. Orice problemă poate afecta direct ritmul de implementare al proiectelor.
Un buget ambițios, dar vulnerabil
Bugetul pe 2026 reflectă o strategie clară: dezvoltare rapidă și modernizare accelerată. Cadministrația locală craioveană își propune să recupereze decalaje și să își consolideze poziția regională prin investiții consistente. Totuși, acest model se bazează pe un echilibru delicat: utilizarea excedentului pentru acoperirea deficitului, presiunea cheltuielilor sociale și mai ales dependența de fonduri externe.
În acest context, rezolvarea nu ține doar de aprobarea bugetului, ci și de capacitatea administrației de a implementa eficient proiectele și de a menține stabilitatea financiară.
Rămâne de văzut dacă toate proiectele anunțate vor fi implementate la timp și dacă investițiile vor produce efectele așteptate pentru locuitorii Craiovei.
