O echipă de elevi coordonați de cadre didactice de la Colegiul Național „Carol I“ a reușit să se califice la concursul național „Cultură și civilizație în România“, cu o cercetare care scoate la lumină viața de elev în acest colegiu înainte de 1900, cu documente descoperite în bibliotecă.
Cercetarea elevilor și profesorilor de la Colegiul „Carol I“ din Craiova pentru concursul „Cultură și civilizație în Romania“ a început în an centenar, când cifra 100 a indicat scurgerea clepsidrei de la trecerea în neființă a unei personalități marcante a secolului al XIX-lea, întemeietorul bibliotecii Colegiului Național „Carol I“ din Craiova, Mihail Strajan (1841-1918). Acest colegiu este pentru elevi și profesori un arc peste timp. Nu numai clădirea, ci și documentele pe care le deține unitatea școlară fac o punte între ieri și azi. În biblioteca unității școlare, elevii au desoperit caiete ale liceenilor care au studiat în acest lăcaș înainte de anul 1900.
„A trecut prin epidemii, a fost închis, i s-a demolat, de-a lungul timpului, de două ori clădirea, a trecut prin incendii, prin cutremur sau restaurări. Din cauza stării de degradare, clădirea centrală are, în prezent, nevoie de consolidare. Acesta este motivul pentru care, în martie 2014, a început eliberarea bibliotecii liceului și mutarea fondului de carte. Prioritară a fost, atunci, conservarea lor, pentru a le proteja de lumina şi aerul ambiental. Întâmplător, au fost descoperite, într-o nișă din spatele unor rafturi cu cărţi, numeroase manuscrise: documente diplomatice în limba franceză, manuscrise cu litere chirilice, manuscrise școlare, caiete ale elevilor, orarul clasei a VII-a de la 1881-1882 sau liste cu necesarul unui elev căminist“, spune Georgeta Vulea, profesor de limba și literatura română, care a coordonat cercetarea elevilor.
Impresionați de datele găsite, elevii și profesorii și-au denumit proiectul de cercetare „Fantoma din bibliotecă“.
Se făceau cursuri și duminica
Manuscrisele școlare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, caietele elevilor – unde sunt copiate cursurile profesorilor, pentru că nu existau manuale, orarul clasei a VII-a de la 1881-1882 sau liste cu necesarul unui elev căminist scot în evidență realitatea școlii românești de la acea vreme, 1866-1882. Astfel, în lipsa manualelor, profesorii le dădeau niște „notețe“, de fapt o bază de curs, iar explicațiile se făceau într-un limbaj accesibil. Stilul era oratoric „ex-catedra“, cursul fiind notat „la cald“, după dictarea profesorului. Documentele scot la iveală indici lingvistici prețioși pentru istoria limbii române de la jumătatea secolului al XIX-lea. De asemenea, elevii foloseau grafia cu litere latine, în perioada istorică de trecere de la literele chirilice la cele latine. Faptul că un elev oarecare scria cursiv, după dictare, cu variante unice grafice, indică o experiență mai lungă a scrierii cu litere latine. Istoric, încă din 1846, directorul Ioan Maiorescu ceruse profesorilor din școală să folosească limba română cu litere latine.
Orarul clasei a VII-a este un document în care se precizează că elevii aveau ore și dimineața și după-amiaza, și sâmbăta, și chiar duminica dimineața urmau șase ore de religie la biserică.
Elevii studiau cinci limbi străine: latină, greacă, germană, franceză, italiană, cu câte două-trei ore săptămânal fiecare. Mai aveau două ore de română, trei ore de muzică, două ore de fizică, o oră de gramatică, două ore de matematică, plus filosofie – două ore, istorie – două ore, științele naturii – o oră. În total, 42 de ore săptămânal.
Cursurile începeau la ora 8.00 dimineața și se terminau la 17.00. Aveau și teme pentru acasă la toate aceste materii (unele sunt trecute în volume). Chiar și timpul de socializare în oraș era trecut în orar: o oră, duminica, în intervalul 15.10-16.00. Pentru familie, erau rezervate două ore „acasă“, între 14.00-15.00 și 16.10-17.00.
„În urma cercetării documentelor descoperite, am putut contura profilul elevului de la “Carol I” din secolul al XIX-lea, fie el o fire boemă ca aceea a poetului Alexandru Macedonski, fie un elev model precum Nicolae Titulescu, fie elev sărac care avea nevoie de bursă pentru a face școala, cum a fost Gheorghe Țițeica, ilustrul matematician. Inevitabil, ne-am pus întrebarea: care este rețeta de succes a elevului de atunci și de acum? Ancheta sociologică făcută a demonstrat că școala, ca mediu formal de învăţare, funcţionează în multe cazuri ca un filtru în ceea ce privește influenţele externe, însă, uneori, pare depășită de amploarea și complexitatea fenomenelor la care asistă. Formarea elevilor este puternic impregnată de realităţile vieții cotidiene, iar mediul școlar, în care se desfășoară învăţarea formală, devine și locul de manifestare al învăţării sociale, informale“, a precizat profesorul de limba și literatura română Georgeta Vulea. Elevii care au realizat acest proiect sunt Patrizia-Ștefania Fudulu, clasa a XI-a F, Vlad-Andrei Craiu, clasa a X-a B, și Rareș-Gabriel Vasilca, clasa a X-a D, coordonați de profesorii de limba și literatura română Anca Pricină, Georgeta Vulea și Raluca Diaconu. Cu această lucrare au trecut de etapa județeană și se vor prezenta la faza națională, care se va derula la Iași, în perioada 2-5 iunie.
