Începând din acest an, copiii sub şapte ani nu mai pot fi instituţionalizaţi în centre de plasament. Această schimbare în sistemul de protecţie este impusă de Legea nr. 286/2018, care modifică Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Potrivit acestui act normativ, plasamentul unui copil mai mic de şapte ani într-un serviciu de tip rezidențial este interzis. Excepție fac cazurile care prezintă handicapuri grave. În Oltenia sunt mii de copii instituţionalizaţi. Aflaţi din articol ce măsuri iau Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului pentru a respecta noile reglementări.
Anul 2019 a debutat cu noi reglementări în cazul copiilor aflaţi în sistemul de protecţie. Mai exact, cei care au mai puţin de şapte ani nu mai pot fi plasaţi decât la asistenţii maternali, nu în centrele de plasament. Reglementările sunt impuse de Legea nr. 286/2018, care modifică Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului şi care este în vigoare de la 1 ianuarie. Conform acestui act normativ, „plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de şapte ani poate fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidențial fiind interzis. Prin excepție (…), se poate dispune plasamentul într-un serviciu de tip rezidențial al copilului mai mic de şapte ani, în situația în care acesta prezintă handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate“. Până acum, această reglementare se aplica numai micuţilor de până la doi ani, iar specialiştii spun că măsura a fost extinsă întrucât copiii simt nevoia să dezvolte ataşament faţă de o persoană, iar într-un centru este dificil să se realizeze acest lucru. Dacă totuşi se întâmplă, apare o traumă pentru copil atunci când se desparte de persoana de care s-a ataşat. În aceste condiţii, singura formă în care copilul rămâne într-o relaţie permanentă cu cei care îl îngrijesc este cea care imită cel mai bine mediul familial, adică asistenţii maternali.
300 de posturi de asistenţi maternali în Dolj
În Oltenia, sunt mii de copii instituţionalizaţi. Cei mai mulţi dintre ei, respectiv 1.400, provin din Dolj. Dintre aceştia, 405 se află în plasament la asistenţii maternali, 600 sunt la rude sau familii, iar restul în casele de tip familial şi în centrele de plasament. Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Dolj spun că în sistemul rezidenţial nu există copii mai mici de zece ani. „Reforma din acest punct de vedere s-a făcut mai demult la noi şi, practic, nu avem copii sub zece ani în sistemul rezidenţial. Copiii sănătoşi sunt plasaţi la asistenţii maternali şi doar prin excepţie sunt cazaţi în casele de tip familial, în special copiii care nu se adaptează la asistenţii maternali. Avem aproape 1.400 de copii sub măsură de protecţie, dar pe zona aceasta de asistenţă maternală la finele anului 2018 erau 405, faţă de 379 la începutul anului. La nivelul Direcţiei avem 300 de posturi de asistenţi maternali, din care sunt ocupate 266 în prezent. Pentru a fi pregătiţi pentru anul 2019, vom mai solicita 25 de posturi. Suntem parte dintr-un proiect naţional prin care au fost atrase fonduri europene de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţiei, în parteneriat cu toate direcţiile din ţară, un proiect de peste 500 de milioane de euro, prin care se finanţează parţial activitatea de asistenţă maternală. La nivelul judeţului nostru am făcut o estimare de 25 de posturi pentru fiecare an. Proiectul se desfăşoară până în 2021 inclusiv“, a spus Florin Stancu, directorul DGASPC Dolj.
160 de „părinţi“ pentru 216 copii în Gorj
În ceea ce priveşte numărul posturilor ocupate de asistenţi maternali, Florin Stancu spune că există o fluctuaţie în fiecare an. În 2018 au ieşit din sistem 19 asistenţi maternali, dintre care 14 la cerere. Vestea bună este că există în continuare solicitări, iar în acest moment 45 de persoane aşteaptă să obţină atestat de asistent maternal profesionist.
Reprezentanţii DGASPC Dolj spun că în judeţul nostru se iau în plasament minimum doi copii, iar numărul maxim a fost de opt copii, care erau fraţi. În cazul acestora, este, de altfel, cel mai greu de identificat un asistent maternal dispus să îi preia. „În timp s-au creat şi cupluri de asistenţi maternali şi atunci plasăm o parte dintre fraţi la soţie, iar cealaltă la soţ, desigur, dacă şi condiţiile materiale o permit. Un copil stă la asistentul maternal atâta timp cât durează măsura de protecţie. Dacă, dintr-un motiv sau altul, adopţia nu este posibilă, poate rămâne până la 18 ani sau până la 26, dacă îşi continuă studiile“, a adăugat Stancu.
La nivelul judeţului Gorj există 160 de asistenţi maternali, la care sunt plasaţi 216 copii. Sub protecţia DGASPC Gorj se află în total 665, dintre care 204 în centrele de plasament şi 245 la familii sau rude. „Avem suficienţi asistenţi maternali, care pot prelua copiii în orice moment, deci nu se pune problema să nu ne descurcăm. Ne îngreunează, într-adevăr, activitatea noua prevedere, dar să sperăm că este spre binele copiilor. Noi avem o activitate non-stop, iar dacă apare un caz la două noaptea, spre exemplu, e puţin mai complicat. În centre avem asigurată permanenţa, pe când aşa, trebuie să iei asistentul maternal de acasă şi e puţin mai complicat. Însă, pentru interesul copilului nimic nu este greu“, a spus Lucian Zălog, director general adjunct asistenţă socială copii în cadrul DGASPC Gorj.
Şase asistenţi maternali, fără „obiectul“ muncii în Vâlcea
În ceea ce priveşte judeţul Mehedinţi, aici există în jur de 150 de asistenţi maternali şi aproximativ 257 de copii. Pentru a face faţă noilor solicitări, reprezentanţii DGASPC Mehedinţi spun că au în vedere construirea unor căsuţe de tip familial. „Există un proiect de lege la nivel naţional pentru formarea de asistenţi maternali şi vom face şi căsuţe de tip familial. Nu am avut până acum o presiune foarte mare, încă avem asistenţi maternali care au doar un copil în plasament şi au posibilitatea să-l primească şi pe al doilea. Pe viitor vom face două căsuţe de tip familial pentru că sunt perioade în care nu intră niciun copil în sistem şi perioade în care pot intra de la o familie chiar şi nouă copii. Am avut sesizări şi pentru 11 copii. Niciun asistent maternal nu poate primi atât de mulţi copii şi atunci va trebui să îi împărţim. Din fericire, nu ne-am confruntat cu o astfel de situaţie până acum. Cel mai mult am avut un asistent maternal cu cinci copii“, a spus Angelica Boceanu, şef serviciu management de caz pentru copil în cadrul DGASPC Mehedinţi.
În afară de cei 257 de copii plasaţi la asistenţii maternali, în Mehedinţi mai sunt 36 de copii plasaţi în apartamente de tip familial, 15 în centrul de plasament şi alţi 20 într-un centru de plasament pentru copilul cu dizabilităţi.
În Olt, 232 de asistenţi maternali au devenit „părinţi“ pentru 392 de copii, iar reprezentanţii DGASPC spun că la nivelul judeţului sunt în total 1.000 de copii instituţionalizaţi.
Ceva mai bine stau lucrurile în Vâlcea, unde şase asistenţi maternali aşteaptă să le fie plasaţi copii pe care părinţii lor nu îi vor. La nivelul judeţului sunt peste 100 de copii în grija asistenților maternali, iar alți 174 se află în celelalte structuri ale DGASPC Vâlcea.
Salariul unui asistent maternal este puţin peste salariul minim, la care se adaugă sporuri, în funcţie de numărul şi caracteristicile minorilor pe care îi iau în plasament, şi 600 de lei pentru nevoile copilului.
