În jurul centrelor universitare din România se dezvoltă o industrie IT care a ajuns la cifra cumulată de afaceri de peste 5 miliarde de euro, adică 6% din PIB. Ultimele statistici arată că firmele IT din Dolj totalizează peste 2.000 de angajaţi, adică mai mult decât Electroputere, Avioane, Popeci, MAT şi Elpreco la un loc. Craiova are un atu important, resursa umană produsă de universitate. Totuşi, ce-i lipseşte pentru a deveni un important pol de business IT?
Un studiu făcut de Asociaţia Română pentru Industrie Electronică şi Software (ARIES) arată că în perioada 2011-2016 numărul firmelor din IT a crescut cu 75%, ajungând la peste 100.000. Cluj-Napoca a ajuns să fie principalul pol de business IT al României după Bucureşti, fiind supranumit „oraşul programatorilor“, deoarece peste 63% din firmele care activează în domeniu sunt concentrate pe producţia de software. În 2016, Clujul avea 14.600 de angajaţi în industria IT, în timp ce Doljul avea numai 2.000. Mai mult decât atât, Universitatea din Cluj a propus primăriei o strategie de dezvoltare pe termen lung a oraşului, având în centru industria IT. Zece ani mai târziu, jumătate din profitul firmelor din Cluj era adus de industria IT. Produsele IT au o valoare adăugată mare, ele merg în general la export şi aduc bani în ţară. Banii sunt injectaţi apoi în economia locală, ajutând şi alte sectoare să se dezvolte, cum este, spre exemplu, cel al serviciilor. Mizând inteligent pe „economia bazată pe cunoaştere“ şi pe păstrarea resurselor umane educate în oraş, Clujul a devenit în ultimii ani un magnet demografic pentru migraţia internă. Pe lângă Cluj, Doljul este depăşit ca dinamică a sectorului IT şi de judeţe precum Iaşi, Timiş, Bihor, Braşov sau Constanţa. Craiova are şi ea un atu important în această competiţie, resursa umană produsă de universitate. Totuşi, ceva lipseşte. GdS a stat de vorbă cu reprezentanţii firmelor de top din IT-ul craiovean, pentru a afla dacă există soluţii.
Universitatea, cheia problemei în industria IT
Una dintre firmele în plină ascensiune este Hella. Gigantul german produce, printre altele, componente software pentru industria auto. Compania deţine patru unităţi de producţie la Timişoara, Lugoj şi Arad şi un centru de cercetare şi dezvoltare la Craiova – unde lucrează aproximativ 300 de angajaţi.
„Dacă aș fi autoritate județeană sau locală aș face o analiză SWOT și un plan de dezvoltare a regiunii, raportat la resursele umane și materiale. Noi, cei din IT, am crescut pur și simplu, fără un plan anume. Avem un mare noroc cu Universitatea din Craiova, care are facultăți de profil, Matematică și Automatică, dar copiii buni ne pleacă. Ar trebui să îi atragem, să îi păstrăm aici. Ar trebui să avem un liceu bun de profil aici, o facultate bună și o firmă de top. Copiii trebuie să poată să își proiecteze o viitoare carieră în Craiova, nu în altă parte. Pe piața IT din Craiova, cererea de forță de muncă este mai mare decât oferta. Este bătaie mare pe resursa umană“, spune Nicolae Neagu, reprezentantul Hella. Acesta mai afirmă că uneori facultatea este făcută mai mult pentru profesori, iar profesorii au două scuze principale: că finanţarea se face per student; că tinerii vin slab pregătiţi din liceu. Pe de altă parte, nici facultatea nu are un feed-back pentru a vedea unde s-au dus absolvenţii, mai spune Neagu.
Philip Petrescu şi Cătălin Rotaru au fondat Caphyon, una dintre cele mai de succes firme din IT-ul craiovean. Ei spun că deviza unei politici coerente în domeniu ar trebui să fie: „Liceu în Craiova – facultate în Craiova – job în Craiova“. „Trebuie să oprim exodul creierelor. Părinţii le spun copiilor că trebuie să plece din România dacă vor să aibă succes. Or, în domeniul IT nu este aşa. Nu suntem legaţi de locaţie, ne batem pe piaţa globală. Nu contează unde eşti, ci calitatea produsului. Trebuie să le oferim o şansă tinerilor, să le arătăm că se poate face performanţă şi aici“, spune Filip Petrescu. Caphyon a fost fondată în 2003, cu studenţi. Firma are acum propriile produse, printre clienţii săi găsindu-se giganţi mondiali precum Intel, Apple, Samsung sau Microsoft. Pentru a atrage viitori angajaţi, firma oferă burse private pentru studenţi, organizează open-day şi internship-uri.
„Resursa umană este unul dintre marile atuuri ale Craiovei. Tinerilor le place să trăiască alături de bunici, să iasă cu prietenii la o bere. Puterea de cumpărare a unui inginer IT în România este comparabilă cu cea din Vest. Ar fi bine să-i păstrăm aici“, spune, la rândul său, Cătălin Rotaru, celălalt asociat în firmă.
Soluţia: strategie comună pentru resursele umane
Alţi reprezentanţi din domeniu spun că firmele ar trebui să aibă o strategie comună în domeniul resurselor umane, aşa cum s-a întâmplat în alte oraşe din România.
„Marea problemă pentru noi este slaba dezvoltare a facultăţilor din domeniu. Suntem în top cu liceele de mate-info, dar facultăţile sunt încă pe calapodul anilor 2000. Împreună cu Caphyon, facem cursuri de programare la Universitate. Am avea însă nevoie de mai multă deschidere din partea lor, de o colaborare mai strânsă“, spune Mircea Negrilă, reprezentantul NetRom. Care ar fi rezolvarea? O curriculă adaptată la cerinţele pieţei, la care să participe şi firmele. Potrivit lui Negrilă, există în prezent o colaborare NetRom-Caphyon-SyncroSoft, prin care se fac cursuri de programare avansată la Universitate. Acest lucru ar putea fi extins. „La Craiova lipseşte deschiderea facultăţii şi o unitate mai mare între firmele de soft. Suntem puţini care ne înţelegem. Ar trebui să existe un «gentlemen agreement» între noi, pentru că există şi head-hunters – cei care nu investesc în resursa umană, ci vin şi îi fură pe cei mai buni. Un model interesant este la Iaşi, unde au un cluster de firme care au colaborare cu facultatea. Investesc în facultate şi au astfel acces la resursa umană“, a mai spus Mircea Negrilă. NetRom este una dintre cele mai mari şi mai cunoscute firme de soft din Craiova. Aici vin pentru practică pe perioada vacanţei inclusiv studenţi craioveni care învaţă în străinătate, iar firma investeşte inclusiv în acţiuni sociale şi de petrecere a timpului liber pentru angajaţi.
Timpul liber şi calitatea vieţii contează foarte mult pentru angajaţii din IT. Unii pleacă din Craiova nu pentru salariu, ci doar pentru oportunităţi şi pentru că alte oraşe sunt mai atractive din punct de vedere al calităţii vieţii, spune Mircea Grosu, reprezentantul CS România. Firma este una din cele mai vechi de pe piaţa craioveană, fiind înfiinţată în 1991 de un grup de ingineri de la fostul Institut de Proiectare pentru Automatizări (IPA). Din 2007, a intrat în grupul CS Communication & Systèmes Franța – liderul francez în domeniul traficului aerian și al treilea furnizor major de sisteme de management al traficului din lume. Inginerii de aici lucrează pentru mari firme din lume, printre cei mai cunoscuţi colaboratori fiind Aurbus şi ESA – Agenția Spațială Europeană, producând software pentru sateliţi. IT-iştii sunt oameni cu venituri importante, care pot munci şi locui oriunde în lume. De aceea, Craiova trebuie să-şi sporească atractivitatea pentru a-i opri, este de părere Mircea Grosu. „Cei mai mulţi nu rămân în Craiova din cauză că au infrastructură proastă, servicii medicale proaste etc. Cererea de forţă de muncă este foarte mare, este nevoie de oameni calificaţi. Din păcate, Craiovei îi lipseşte atractivitatea ca oraş. Foarte mulţi dintre IT-işti pleacă din Craiova şi merg la Bucureşti, Sibiu, Cluj, Timişoara… Şi nu este vorba doar despre salariu, pentru că se pot da salarii la nivelul celor din Bucureşti“, afirmă acesta. Grosu subliniază, încă o dată, importanţa resursei umane pentru industria IT. „Fără universitate, noi nu existam. Se tot spune că nu avem infrastructura rutieră atât de necesară pentru alte industrii. Am avut şi eu invitaţi din Franţa şi au făcut foarte mult pe drum, de la Bucureşti la Craiova. Nu pricep cum de mai rămâne Ford aici… De ce se descurcă, în schimb, IT-ul? Pentru că el, ca business, se poate face şi la distanţă. Din păcate, avem şi noi probleme, cu resursa umană, care nu rămâne în Craiova“, a concluzionat acesta.
