Mausoleul are nevoie urgent de lucrări de reabilitare
Mausoleul are nevoie urgent de lucrări de reabilitare

Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu de la Târgu Jiu va fi în sfârşit reabilitat anul acesta. Autorităţile locale au reuşit să facă rost de fonduri de la Ministerul Culturii pentru restaurarea monumentului din Piaţa Prefecturii. Este vorba de un proiect care vizează o componentă de restaurare, realizarea iluminatului arhitectural şi amenajarea peisagistică a operei. În data de 8 iunie va avea loc licitaţia pentru desemnarea constructorului. Valoarea bugetului alocat pentru lucrările respective este de peste 700.000 de lei. Este de amintit că anul trecut autorităţile locale au comemorat 100 de ani de la moartea Ecaterinei Teodoroiu. Manifestările au avut loc la Târgu Jiu, lângă mausoleul unde se află depuse osemintele Eroinei de la Jiu.

Monumentul s-a deteriorat din cauza intemperiilor

În monumentul funerar aflat în Piaţa Prefecturii din centrul oraşului Târgu Jiu au apărut de mai mulţi ani crăpături. Municipalitatea a remediat aşa cum a putut problemele apărute, însă nu s-a apelat la profesionişti în domeniul restaurării monumentelor istorice şi de artă. Materialul din care este făcut mausoleul a fost afectat de intemperii şi are nevoie de restaurare şi curăţare, în măsura în care va fi posibil acest lucru. De asemenea, unele plăci s-au deplasat şi trebuie intervenit. Partea de deasupra mausoleului necesită, totodată, o atenţie specială, fiind în permanenţă expusă soarelui, ploii şi zăpezilor. „Din fericire, vestea bună este că lucrările vor începe din această vară şi dorim să se piardă cât mai puţin timp cu etapele de la licitaţie şi să fie desemnat un constructor care să reabiliteze monumentul funerar. Va fi realizată inclusiv o cruce pentru că ea a existat lângă mausoleu, dar a dispărut cel mai probabil în perioada comunistă şi nu a mai rămas decât monumentul“, a declarat Adrian Tudor, viceprimarul din Târgu Jiu.

101 ani de la moartea eroinei

Este de amintit că pe 22 august 2018 se împlinesc 101 de ani de la moartea eroinei Ecaterina Teodoroiu, în timp ce își îmbărbăta plutonul cu vorbele: „Înainte băieți, înainte!“, pe linia întâi în luptele de pe frontul de la Mărășești. Din galeria româncelor eroine, alături de femei tinere din diverse epoci istorice, animate de iubirea de țară și spiritul de sacrificiu, face parte și gorjeanca Ecaterina Teodoroiu (1894-1917). Numită pe drept cuvânt „Eroina de la Jiu“, a îmbrăcat mai întâi uniforma de infirmieră pentru răniți, apoi pe cea de militar al armatei române. Născută în cartierul Vădeni din Târgu Jiu, într-o familie numeroasă, de agricultori săraci, având, cum spun mărturiile vremii, dragoste de carte și puternice sentimente naționale, a participat pentru prima dată la viața ostășească în calitate de cercetașă în Cohorta „Păstorul Bucur“ din București. După intrarea României în Primul Război Mondial, la 15 august 1916, a luat parte alături de populația civilă a orașului Târgu Jiu la episodul din 14 octombrie 1916, cunoscut sub numele de „Bătălia de la Podul Jiului“. Din dorința de a-și răzbuna frații, căzuți în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate activă, fiind luată prizonieră, evadând și fiind rănită în două rânduri. Decorată în spital de Casa Regală, avansată la gradul de sublocotenent, a participat la bătălia de la Mărășești, căzând eroic în luptă la 22 august 1917, conducându-și cu eroism subunitatea. Înmormântată în comuna Fitionești, din județul Putna (actual Vrancea), osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921, la Târgu Jiu, într-un mausoleu din centrul orașului, realizat de Milița Petrașcu în 1936, cu ocazia sărbătoririi Eroului Neamului și împlinirii a 100 de ani de la răscoala lui Tudor Vladimirescu.
Pentru dragostea de țară, pentru faptele de vitejie și simțul rar al datoriei a primit Virtutea de Aur Cercetășească, gradul de sublocotenent, iar la 10 martie 1917, Virtutea Militară.

Eugen MARUTA
Este absolvent al Facultății de Litere și Ștințe Sociale și al unui master în Administrația Publică. În anul 2000 a venit în practică jurnalistică la Gazeta de Sud, iar de a doua zi au început să apără în ziar articole sub semnătura sa.