Pe Dinel Staicu este greu să-l păcălești la bani
Pe Dinel Staicu este greu să-l păcălești la bani

Controversatul om de afaceri craiovean Dinel Staicu a fost condamnat definitiv la închisoare în dosarele BIR și Transgaz, pedepsele cumulate însumând 21 de ani. El ar putea fi eliberat după mai puțin de opt ani de pușcărie. Ce se întâmplă însă cu prejudiciile de 9,6 milioane de euro stabilite de instanță? În timp ce Transgaz îi caută conturile personale, BIR așteaptă valorificarea unor active imobiliare fugărite mulți ani prin instanțe.

Dinel Staicu a ajuns în penitenciar în aprilie 2011, după ce a fost condamnat la șapte ani de închisoare în dosarul fraudării Băncii Internaționale a Religiilor (BIR). În 2012, în timp ce se afla în penitenciar, pedeapsa lui Staicu a fost anulată de trei judecătoare de la Curtea de Apel București (CAB), care au fost mituite de omul de afaceri cu peste 600.000 de euro. De aici a rezultat un nou dosar penal, în care, în septembrie 2014, Dinel Staicu a fost condamnat la cinci ani de pușcărie. În iunie 2015, magistrații de la CAB l-au condamnat pe Staicu la alți nouă ani de închisoare în dosarul fraudării Transgaz Mediaș. În august 2015, Dinel a cerut și obținut contopirea pedepselor de cinci și nouă ani într-una singură, de zece ani de închisoare. În octombrie 2016, procurorii DNA au obținut anularea hotărârii prin care Dinel scăpa de cei șapte ani de închisoare în dosarul BIR. Omul de afaceri a cerut din nou contopirea pedepselor, rezultând o pedeapsă finală de 12 ani de închisoare în toate cele trei dosare în care a fost condamnat. Din pedeapsa totală, se scade perioada deja executată de condamnat (21 aprilie 2011 – 11 februarie 2013 și 13 august 2013 – la zi). De anul trecut, Dinel Staicu a început să facă cereri de eliberare condiționată din penitenciar. El vrea să beneficieze de o prevedere legală aplicabilă condamnaților care au împlinit 60 de ani, care spune că, în cazul pedepselor mai mari de zece ani, se poate dispune eliberarea condiționată după executarea a două treimi din pedeapsă. Cum pedeapsa totală a fost stabilită la 12 ani, rezultă că Staicu poate fi eliberat după opt ani de pușcărie. Ba chiar mai puțini, dacă beneficiază și de alte scutiri (în baza unor cărți publicate, zile de muncă etc.). Instanța a stabilit că următoarea cerere de eliberare condiționată poate fi depusă în aprilie 2018. În rezumat, Dinel Staicu ar putea executa mai puțin de opt ani de închisoare pentru prejudicii însumate de 9,6 milioane de euro în dosarele BIR (4,2 milioane de euro) și Transgaz (5,4 milioane de euro).

Executorii îl caută pe Dinel la conturile personale

Rețeta prin care Staicu și complicii săi au fraudat Transgaz a fost extrem de simplă, ne spun procurorii. În perioada august 2000 – iulie 2001, patru firme controlate de Staicu (BDJ, Sironex, Padogaz, Dumimpex) s-au interpus într-un circuit comercial între cinci societăți de stat consumatoare de gaze și Transgaz Mediaș. La solicitarea Transgaz, societățile de stat au încheiat convenții ilegale de compensare cu firmele controlate de Staicu, în conturile cărora au virat suma de 132,5 miliarde de lei vechi. Anchetatorii au stabilit că firmele controlate prin interpuși de Staicu nu aveau activitate și nici relații comerciale cu societățile de stat implicate în încheierea convențiilor de compensare. Sumele de bani încasate au fost redirecționate sau retrase în numerar de oamenii din grupul lui Dinel Staicu, au arătat procurorii. După cum arătam mai sus, dosarul s-a finalizat cu condamnarea lui Staicu la nouă ani de închisoare. Dincolo de anii de pușcărie executați, rămâne problema prejudiciilor. Ce demersuri a făcut Transgaz până acum? După pronunțarea sentinței în dosarul Transgaz, compania a inițiat demersurile pentru recuperarea prejudiciului de 5,4 milioane de euro, fără rezultate până acum. Transgaz a apelat la executorul judecătoresc Cătălin Canea, care a încercat să pună poprire pe conturile pe care Dinel Staicu le are la Banca Comercială Carpatica. Canea a precizat pentru GdS că a primit deja o comunicare din partea băncii, potrivit căreia „nu există disponibilități“ în conturile omului de afaceri. Totuși, Transgaz ne-a asigurat că executorul judecătoresc „efectuează demersuri în vederea recuperării sumelor datorate“. În condițiile în care este urmărit de executori, este greu de crezut că Dinel Staicu deține pe numele său proprietăți sau conturi, știut fiind că omul de afaceri obișnuiește să acționeze prin interpuși. De altfel, și Parchetul a încercat să-i pună sechestru pe bunuri, însă Staicu le-a spus procurorilor că și-a cedat averea unor asociații și fundații non-profit.
Nici rețeta folosită de Staicu în dosarul BIR nu a fost complicată. Prin 11 societăți pe care le controla, omul de afaceri a încheiat, cu încălcarea normelor bancare, contracte de credit și cesiuni de creanțe cu sucursalele BIR. Ulterior, nu a mai returnat banii, iar bunurile gajate le-a mutat pe alte firme, încercând să scape de creditori. În paralel cu procesul penal însă, BIR a urmărit bunurile. O parte din activele importante gajate către bancă au fost fugărite mulți ani prin instanță.
BIR deținea recent majoritatea masei credale (2,6 milioane de euro) la o firmă controlată de Dinel (Carnexpod), pe care figurau depozitul Frigorifer Craiova (2,5 milioane de euro), dar și abatoarele Podari (477.000 de euro) și Mofleni (334.000 de euro). Banca încă așteaptă ca bunurile să fie valorificate pentru a-și recupera banii. Recent, Dinel Staicu a inițiat o acțiune judiciară la Curtea de Apel București prin care vrea revizuirea „laturii civile“ din sentința penală prin care a fost condamnat la închisoare în dosarul BIR, următorul termen fiind 30 ianuarie 2018.

Transgaz, societate de stat profitabilă

Transgaz este la ora actuală una dintre cele mai profitabile companii din energie, la care statul român încă deține controlul, prin pachetul majoritar de 58,5% din acțiuni. Compania are o capitalizare de 4,9 miliarde de lei (1 miliard de euro), fiind tranzacționată la Bursa de Valori București (BVB). În 2016, ea a raportat un profit net de 595 de milioane de lei (132 de milioane de euro).

Bogdan GROȘEREANU
Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.