11.2 C
Craiova
miercuri, 24 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalRomânii s-au săturat să fie sclavi

Românii s-au săturat să fie sclavi

Angajatorii din străinătate care caută în România lucrători pentru plantațiile în câmp sau sere se confruntă, ca și cei din România, cu probleme mari la rectrutarea forței de muncă. Județele din Oltenia rămân, cu toate acestea, primele în topul național realizat după numărul șomerilor trimiși la muncă prin rețeaua Eures. 

Județul Olt deține supremația în topul județelor care au recrutat cei mai mulți lucrători pentru plantațiile străinilor. În șapte ani, perioada 2010-2016, Oltul a ocupat de patru ori locul I și de trei ori locul II, cu mii de lucrători recrutați și trimiși peste hotare prin rețeaua EURES. Următoarele două județe sunt Doljul și Gorjul, constant în top V apărând și Vâlcea. În anumiți ani, în primele cinci județe s-au mai situat: Teleorman, Călărași, Vaslui, Prahova și chiar Bihor și Sibiu. Consilierii EURES din cadrul agențiilor județene de ocupare sunt, însă, nostalgici după vremurile în care la o selecție se prezentau, pentru câteva sute de locuri de muncă, mii de persoane interesate.
În prezent însă, deși ofertele de muncă vin în continuare, multe dintre acestea de la angajatori cu tradiție în recrutarea pe piața forței de muncă din România, interesul șomerilor români a scăzut drastic. Dacă în urmă cu câțiva ani erau sute de dosare ale șomerilor care așteptau un telefon pentru o invitație la o selecție, acum de-abia se strâng câteva zeci, iar situația este cam aceeași în toată țara, spune consilierul EURES din cadrul AJOFM Olt, Elena Țane.

Salarii mai mari, condiții mai bune, dar interes mai scăzut

Recrutorii serviciului public de ocupare își explică situația creată pe de o parte prin faptul că lucrătorii care de mulți ani încheie contracte sezoniere au ajuns, în timp, la relații bune cu angajatorii și nu mai au nevoie de intermediari, negociindu-și singuri contractele, iar pe de alta, prin interesul scăzut al tinerilor, în special, pentru integrarea pe piața muncii. Șomerii ieșiți de pe băncile școlii, deși nu au experiență în muncă și nici cunoștințe solide, vor din start salarii mari și nu acceptă orice fel de muncă. Trec, astfel, ani, poate, până ajung să-și găsească o slujbă, sau se obișnuiesc cu venituri mici și se mulțumesc, în cele din urmă, o parte, cu ajutorul social. Angajatorii, obligați de piața muncii, și-au schimbat, la rândul lor, condițiile, fără prea mare succes. Au crescut oferta de la 30 de euro, la selecțiile din primii ani, la peste 40 euro/zi, au crescut limita superioară de vârstă până la 50 de ani (la început acceptau femei cu vârsta de maximum 40 ani), iar de ani buni vin și cu oferte pentru cupluri (la început angajau doar femei). Cu toate acestea, le este în continuare greu să recruteze forță de muncă.

Oferte active și atractive, consideră consilierii EURES

În prezent sunt active patru oferte de la angajatori din străinătate, pentru domeniul agricol. Recrutările au loc, în majoritate, în luna decembrie, iar persoanele interesate trebuie să se înregistreze în baza de date a AJOFM.
Cel mai vechi angajator care recrutează pe piața din regiune este din Spania, spune consilierul Elena Țane, iar în prezent are o ofertă de 800 de locuri de muncă la cules de căpșuni, 400 dintre acestea fiind destinate cuplurilor. Programul de lucru este de 6,5 ore/zi, se lucrează 6 zile pe săptămână și se oferă 40,43 euro brut/zi, bani din care lucrătorii își plătesc costurile cu utilitățile și cazarea, 1,6 euro/zi. La finalul contractului, dacă angajatorul este mulțumit suportă și costul transportului înapoi în țară.
Un alt angajator, din Portugalia, are o ofertă de 300 locuri de muncă, la cules, împachetat și etichetat zmeură. Contractele sunt pentru perioade între două și trei luni, programul standard este de 40 ore/săptămână, dar se poate lucra și suplimentar. Câștigul poate ajunge la aproape 1.200 de euro, angajatorul percepând pentru cazare 2 ore/zi, dar decontând, în schimb, prânzul sau cina (sau se acordă o alocație de hrană de 4,52 euro/zi).
La cules de afine, zmeură și mure, un alt angajator din Portugalia are 30 de locuri vacante, iar contractele sunt pentru o perioadă de opt luni. Oferta este suplimentată cu o alocație de hrană de 275 euro/lună, iar la finalul celor opt luni se mai poate acorda un bonus de 200 de euro. Salariul la care se poate ajunge este, în medie, de 780-1.220 euro/lună, în funcție de orele lucrate.
Un angajator danez are o ofertă activă de 200 de locuri de muncă, pentru Danemarca și o filială din Portugalia. Contractele pentru Danemarca vizează perioada iunie-octombrie 2018, cu program de 30-40 ore/săptămână. Se plătesc 0,6 euro/kg la recoltat de mazăre, la care se adaugă 12,5% alocație de concediu. Cazarea se face în rulote dotate cu toate cele necesare, costul fiind de 8 euro/zi.
În Portugalia, prin oferta aceluiași angajator danez, programul săptămânal are același număr de ore, salariul fiind de 700 euro brut/lună, la o cantitate de peste 1.950 kg recoltate acordându-se un bonus de 0,3 euro/kg. Cazarea costă între 100 și 120 de euro. Angajatorul danez are însă și o condiție, cunoașterea limbii engleze la nivel conversațional.
„Condițiile sunt mult mai bune decât în urmă cu câțiva ani, îmi spun cei care au lucrat și merg în continuare. Câștigul salarial a crescut de la 30 euro/zi, la peste 40 de euro, sunt angajatori care vin cu oferte de mulți ani, cu toate acestea nu mai sunt persoane interesate. După trei luni de muncă, se întorc acasă cu 2.000 de euro, bani pe care în România nu-i pui deoparte“, a declarat consilierul EURES din cadul AJOFM Olt, Elena Țane.
Un alt aspect de care ar trebui să țină cont cei dispuși să lucreze în străinătate atunci când aleg intermediarul unui contract de muncă este seriozitatea acestuia. „Sunt anumite firme care le percep comisioane, nu pentru încheierea contractului, ci pentru mediere, îi țin în evidență șase luni, nu le găsesc de lucru și asta e tot, când nu se întâmplă lucruri mai grave. Oamenii vin și spun după. Nu se întâmplă astfel de lucruri în sistemul public, nu lucrăm cu firme de mediere, chiar dacă multe dintre acestea spun în ofertă că sunt partenerii AJOFM“, a precizat consilierul Elena Țane.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS