Apartamentul în care s-ar fi mutat Cosmin Croitoriu (foto medalion) se află într-un bloc de pe strada Libertăţii din Slatina (Foto: Alina Mitran)
Apartamentul în care s-ar fi mutat Cosmin Croitoriu (foto medalion) se află într-un bloc de pe strada Libertăţii din Slatina (Foto: Alina Mitran)
Apartamentul în care s-ar fi mutat Cosmin Croitoriu (foto medalion) se află într-un bloc de pe strada Libertăţii din Slatina (Foto: Alina Mitran)

După dezvăluirile din GdS privind afacerile imobiliare ale lui Vincenzo Ioele (Emilio) la Craiova, un denunț-bombă se pare că a ajuns pe masa procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Denunțătorul susține că fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, Constantin Croitoriu (tatăl lui Cosmin Croitoriu – procuror-șef la DNA Craiova) ar fi girat soluționarea favorabilă a unor dosare penale pe care le avea la Parchet Sandu Anghel (Bercea Mondial). În schimb, procurorul ar fi primit ca mită un apartament cu două camere (46,4 mp) situat la etajul doi al unui bloc ultracentral din Slatina (strada Libertății). Contractul de vânzare-cumpărare (nr. 326/8 martie 2010) ar fi fost încheiat între Marian Anghel (fiul lui Sandu Anghel) și Constantin Croitoriu, pentru suma declarată de 120.000 de lei. Verificările făcute de jurnaliștii GdS au confirmat realitatea acestei tranzacții. Denunțătorul susține că în apartamentul respectiv ar locui Cosmin Croitoriu, șeful DNA Craiova. Citiți mai jos întreaga poveste.

Din verificările GdS, rezultă că în ianuarie 2009, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a fost înregistrat un dosar de tentativă de omor asupra fostului viceprimar al Slatinei, Valeriu Matei, și a prietenului acestuia, Gheorghe Adrian. Învinuiții (Sandu Anghel și fiii săi, Laurențiu și Marian Anghel) au fost scoși de sub urmărire penală după câteva luni (21 mai 2009), iar cazul a fost închis. O lună mai târziu (29 iunie 2009), prim-procurorul Croitoriu s-a pensionat la cerere. Ulterior (8 martie 2010), între Constantin Croitoriu și Marian Anghel a intervenit o tranzacție imobiliară, în urma căreia fostul prim-procuror a devenit proprietarul apartamentului menționat mai sus. Proprietatea a rămas secretă, deoarece proaspătul pensionar nu mai avea obligația să depună declarații de avere. În apartamentul respectiv s-ar fi mutat soții Cosmin și Genua Croitoriu, potrivit denunțătorului.

Dosar al lui Bercea Mondial, redeschis după cinci ani

Povestea dosarului închis în 2009, când Constantin Croitoriu era prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, avea să fie dezgropată cinci ani mai târziu și iată în ce context. După cum știm, Bercea Mondial a fost arestat în 2011 pentru tentativă de omor asupra nepotului său, Ionuț Anghel, interlopul fiind condamnat definitiv la opt ani și nouă luni de închisoare (2014). În vara lui 2014, scandalul „Bercea Mondial“ a explodat, după ce în dosar a fost implicat și fratele fostului președinte, Mircea Băsescu. În aceste circumstanțe, CSM a decis verificarea tuturor dosarelor referitoare la Bercea Mondial investigate pe raza Curții de Apel Craiova în perioada 2006 – 2014. Au fost analizate 22 de dosare, printre care și cel din 2009, închis ciudat de repede. După verificare, procurorul general al României a solicitat redeschiderea dosarului, cererea fiind admisă de Tribunalul Olt (18 februarie 2015).
O lună mai târziu (23 martie 2015), președinta Tribunalului Olt, Carmen Marinescu, a fost ridicată de DNA Craiova (structura condusă de procurorul-șef Cosmin Croitoriu) sub acuzațiile de luare de mită, trafic de influență și fals în declarații. Arestarea și trimiterea în judecată au survenit în urma unui denunț înregistrat la DNA Craiova de un membru al familiei lui Sandu Anghel. Carmen Marinescu a fost acuzată că, în perioada august-septembrie 2011, a luat o mită de 200.000 de euro de la familia lui Sandu Anghel pentru înlocuirea arestării preventive a interlopului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Cu banii luați, judecătoarea și-a cumpărat proprietăți în Slatina, Băile Olănești și Corbu (județul Constanța). Ea a fost condamnată, la sfârșitul lui 2016, la opt ani de închisoare, aflându-se acum în faza de apel.
Succesiunea cronologică a faptelor descrise mai sus nu constituie o acuzație, ci se vrea o retrospectivă condensată a evenimentelor derulate în perioada 2009 – 2015. Rămâne ca organele sesizate de denunțător să stabilească dacă între aceste fapte există vreo legătură sau nu.
GdS a cerut puncte de vedere în legătură cu acuzațiile extrem de grave din denunț.
Șeful DNA Craiova, Cosmin Croitoriu, a refuzat să comenteze, invocând regulamentul intern, care-i interzice acest lucru. Pe de altă parte, biroul de presă al DNA a invocat art. 25 alin. 3 din Ghidul privind Relația dintre Sistemul Judiciar din România și Mass-Media, care spune că „informațiile privind existența unei plângeri sau denunț pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârșire a unor fapte de natură penală, precum și datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice“. Articolul invocat face parte din Secțiunea 2 a Ghidului – „Reguli aplicabile în faza de urmărire penală“. Biroul de presă a mai precizat că, în acest moment, Constantin Croitoriu „nu are calitatea de suspect sau inculpat în vreun dosar aflat pe rolul DNA“, raportat la cererea trimisă de GdS.
Tranzacția Croitoriu – Emilio nu apare în declarația de avere

Tranzacția imobiliară dintre Marian Anghel și familia Croitoriu a fost parafată în martie 2010
Tranzacția imobiliară dintre Marian Anghel și familia Croitoriu a fost parafată în martie 2010

Ascensiunea procurorului Cosmin Croitoriu a început în urmă cu opt ani. La două săptămâni după ce tatăl său a ieșit la pensie, Cosmin Croitoriu a promovat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt (15 iulie 2009). Ulterior, Croitoriu a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova (1 mai 2013), iar apoi la DNA Craiova (prin hotărâre a CSM din 29 aprilie 2014). La scurt timp, Cosmin Croitoriu a fost numit numit șef al DNA – Serviciul Teritorial Craiova. Promovând la Parchetele din Craiova, procurorul a lucrat din timp și la situația sa locativă. În perioada 10 aprilie 2013 – 9 noiembrie 2015, el a semnat mai multe acte cu Grup International (societatea lui Emilio) pentru achiziția unui apartament ultracentral în Craiova, într-un bloc construit de firma afaceristului italian.
După semnarea actelor, Croitoriu a intabulat la OCPI Dolj dreptul de ipotecă legală asupra apartamentului (17 noiembrie 2015), în contul sumei plătite, circa 338.000 de lei (75.000 de euro). Pe fondul litigiului imobiliar dintre Emilio și deținătorul terenului de sub bloc (Stefano Pizzingrilli), intabularea dreptului de proprietate asupra apartamentului a fost blocată. În acest context, Cosmin Croitoriu a devenit intervenient în procesul Emilio – Pizzingrilli, cerând instanței recunoașterea sumei achitate și a dreptului de proprietate asupra apartamentului.
Interesant este însă că suma reclamată de procuror nu apare în declarațiile sale de avere din 2014 – 2016. Potrivit acestora, procurorul-șef al DNA Craiova nu are casă în proprietate, nu are credite, iar depozitele sale în bănci au crescut în perioada menționată de la 180.000 de lei (40.000 de euro) la 275.000 de lei (61.000 de euro). Soția sa, Cătălina Genua Croitoriu (judecător la Tribunalul Dolj) a declarat în perioada menționată aproximativ aceleași sume în depozite bancare (cu precizarea că declarația de avere pe 2016 nu este publicată). Rezumând, avem la final o întrebare extrem de importantă: de unde provine suma de 75.000 de euro achitată de familia Croitoriu către firma lui Emilio în contul apartamentului? Trebuia evidențiată această plată în declarațiile de avere? Formularul-tip al declarațiilor de avere prevede la Capitolul IV punctul 2 rubrica „Active financiare“ – Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate, dacă valoarea de piață însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro. Legea nr. 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, spune că la această rubrică trebuie menționate inclusiv „împrumuturile acor­­date în nume personal“. În condițiile în care ipoteca asupra apartamentului înscrisă la OCPI Dolj are ca obiect „restituirea sumelor plătite de promitentul achizitor“ trebuia trecută suma de 75.000 de euro la rubrica „împrumuturi“? GdS a cerut Agenției Naționale de Integritate (ANI) un punct de vedere referitor la spețe de acest gen. Agenția invocă art. 2 și 3 din Legea nr. 176/2010 și spune că declarațiile de avere și interese sunt formulare-tip, stabilite prin Anexele 1 și 2 ale actului normativ menționat, acestea „neputând fi modificate decât printr-o altă lege“. „Persoanele care au obligația depunerii declarațiilor de avere vor menționa în cuprinsul acestora doar bunurile aflate în proprietate, neexistând nici un capitol rezervat sumelor de natura celor ce fac obiectul speței dumneavoastră“, se spune în răspunsul ANI. Cu alte cuvinte, legea nu acoperă spețe de acest gen. Totuși, în condițiile în care nu este lămurită prin conturile menționate în declarațiile de avere, problema provenienței celor 75.000 de euro rămâne.

Denunțătorul face trimiterela Carmen Marinescu

În sesizarea către Parchet, denunțătorul mai susține că procurorii Constantin și Cosmin Croitoriu ar fi fost organe de cercetare penală în dosarele lui Bercea Mondial. El aseamănă cazul de „luare de mită“ pe care îl reclamă cu cel al judecătoarei Carmen Marinescu – trimisă în judecată de DNA Craiova. Cosmin Criotoriu ar locui în apartamentul de pe strada Libertății din octombrie 2008.

Croitoriu, șef cu delegație

Potrivit evidențelor CSM, funcția de procuror-șef al DNA – Serviciul Teritorial Craiova este, în prezent, vacantă. Site-ul DNA notează că procurorul Cosmin Croitoriu este delegat în funcție în perioada 15 noiembrie 2016 – 17 mai 2017.

Bogdan GROȘEREANU
Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.