Înainte de decolare are loc degivrarea

-14 grade Celsius. Şi un vânt de îl simţi până la oase. În afara Aeroportului Craiova aerul este atât de îngheţat încât simţi că îţi taie plămânii când respiri. Este ora şapte fără ceva. Soarele nu dă semne că ar vrea să răsară, astfel că pista aeroportului este luminată doar de reflectoare. Avionul care urmează să decoleze spre Bergamo stă parcat într-o parte, aşteptând cuminte. Pasagerii ies din aeroport şi se grăbesc spre scara avionului. Tăcuţi şi zgribuliţi nici nu îi iau în seamă pe cei de pe pistă care supraveghează ca totul să se desfăşoare conform procedurilor.
În aviaţie, mai mult ca oriunde, acest cuvânt sec şi birocratic, procedură, poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Ultimul călător întârziat a urcat în avion, uşile s-au închis şi apoi urmează aşteptarea. 20 de minute, plictisitoare pentru cei din avion, care nu înţeleg de ce aeronava nu mai pleacă odată, vitale pentru cei care răspund de siguranţa zborului. Este momentul în care are loc degivrarea. Este ca atunci când vrei să pleci cu maşina, dar este plină de gheaţă. Doar că la avion e ceva mai complicat. Şi mai periculos. „Dimineaţa, mai ales după ce aeronava a staţionat aproximativ cinci – șase ore pe platformă, la sosire piloţii găsesc un strat pe gheaţă pe fuselaj şi pe bot, unde este radarul. Ca urmare, după ce se termină îmbarcarea şi se închid uşile, se începe acest proces de degivrare care constă în suflarea cu un echipament special a unor lichide care să înlăture această gheaţă şi la final un alt lichid, de antigivrare, care să împiedice reîngheţarea după momentul decolării. Cu atât mai mult cu cât la altitudinea de croazieră, temperaturile pot să scadă şi la -60 de grade Celsius“, explică Mircea Dumitru, directorul Aeroportului Internaţional Craiova. Operatorul care face degivrarea este ridicat cu o macara şi plimbat în jurul avionului. Un jet puternic ţâşneşte din dispozitivul pe care îl manevrează şi aripa avionului pare învăluită în fum. Dacă această operaţiune nu se face, pericolul poate fi foarte mare, chiar de prăbuşire. De altfel s-a şi întâmplat acest lucru, spune directorul. La mijlocul anilor ’90, un pilot care efectua o cursă din Italia spre România a refuzat operaţiunea de degivrare şi aeronava s-a prăbuşit. „De atunci, regulile s-au schimbat. Dacă un pilot refuză această operaţiune, de altfel destul de scumpă, comandantul aerodromului are dreptul să aresteze aeronava la sol“, povesteşte Mircea Dumitru. Acum nimeni nu mai refuză asta. Siguranța înainte de toate a devenit regula de aur în aviaţie.
Operaţia s-a încheiat. După degivrare, avionul trebuie să decoleze în câteva minute. Lichidul antigivrare îşi face efectul doar la temperaturi scăzute, aşa cum sunt cele de la altitudinea de croazieră. Altfel se transformă într-o pastă vâscoasă şi totul a fost în zadar.
Avionul întoarce uşor şi porneşte spre pista care se vede ca o panglică neagră în zăpada de pe câmp. Zgomotul motorului se amplifică şi răsună tot mai puternic. În timp ce avionul decolează, cerul devine uşor albăstrui sub razele soarelui. Cursa are o uşoară întârziere, dar asta chiar nu mai contează.