În Târgul Municipal Craiova, comercianții de legume și fructe sunt taxați mai scump decât cei de haine second-hand
În Târgul Municipal Craiova, comercianții de legume și fructe sunt taxați mai scump decât cei de haine second-hand
În Târgul Municipal Craiova, comercianții de legume și fructe sunt taxați mai scump decât cei de haine second-hand

În 2017, vânzătorii de pătrunjel din Târgul Municipal Craiova vor fi taxați de șase ori mai scump decât negustorii de haine second-hand, deși atât unii, cât și ceilalți beneficiază de aceleași condiții de comercializare (terenuri neamenajate).
Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de ieri a Consiliului Local (CL) Craiova s-a aflat un proiect de hotărâre privind aprobarea tarifelor pe 2017 pentru închirierea locurilor publice sau private din piețele orașului și târgul municipal. Potrivit proiectului, pentru terenul neamenajat destinat comercializării produselor second-hand, tariful este de 0,50 lei/mp/zi. În schimb, pentru terenul neamenajat destinat comerțului cu legume-fructe, tariful este de 3 lei/mp/zi. Adică de șase ori mai scump. De ce taxăm de șase ori mai scump vânzătorul de pătrunjel decât negustorul de haine second-hand? Autoritățile nu au oferit niciodată o explicație.
După incendiul misterios din 11 decembrie 2015, când sectorul de haine second-hand a ars din temelii, târgul a fost mutat în întregime din str. Caracal nr. 172 B în str. Dimitrie Gerota nr. 7 (cartierul 1 Mai). Înainte de incendiu, taxa de închiriere pentru comercianții de haine second-hand era de 1 leu/mp/zi (conform HCL nr. 642/2014). După incendiu și mutarea târgului, tariful a fost redus la jumătate printr-o „șmecherie“ pe care consilierii municipali nu au observat-o. Referatul proiectului de hotărâre pe care îl aveau de votat (HCL nr. 474/2015) susținea că în 2016 taxele vor rămâne la nivelul anului 2015. În realitate, cifrele din Anexa atașată hotărârii au fost modificate, astfel că tariful pentru comerțul cu haine second-hand a scăzut de la 1 leu/mp/zi la 0,50 lei/mp/zi. În mod normal, pentru condiții de comercializare egale (terenuri neamenajate) ar trebui percepute taxe egale.
Regulamentul târgului se lasă așteptat

Să admitem că autoritatea locală poate să stabilească taxe preferențiale pentru anumite tipuri de comerț, considerate defavorizate. Măsura ar trebui luată însă la pachet cu adoptarea unui regulament de funcționare a târgului, clar și precis, adoptat după dezbaterea în CL Craiova. La această oră, Târgul Municipal este singura piață publică din Craiova care nu are un regulament de funcționare, deși acesta este obligatoriu prin HG nr. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice (art. 24, alin. 1). Regulamentul este absolut necesar, pentru că stabilește unele chestiuni importante, cum ar fi: categoriile de mărfuri comercializate, orarul de funcționare, planul târgului și sectorizarea pe tipuri de produse comercializate, drepturile și obligațiile utilizatorilor. De asemenea, un regulament obligă utilizatorii să prezinte la control documente legale de comercializare a mărfurilor. Deși GdS a ridicat problema regulamentului încă de la începutul anului („Secretul taxelor din Târgul Municipal Craiova“, din 22 februarie 2016), SC Piețe și Târguri SRL nu a promovat până acum pe ordinea de zi a CL Craiova un asemenea proiect. Mai mult, activitatea din sectorul de haine second-hand nu este decât parțial reglementată. SC Piețe susține că activitatea este taxată în regim de „talcioc“ – definit prin lege ca loc delimitat de autoritățile publice locale, organizat săptămânal sau periodic, destinat „vânzării obiectelor personale ale persoanelor fizice“. Regulamentul ar trebui să lămurească această problemă. Pe de altă parte, și în modul de taxare a comercianților apar schimbări. În 2017, ei nu vor mai avea posibilitatea de plată lunară anticipată, potrivit proiectului aflat ieri pe ordinea de zi a CL Craiova.

Bogdan GROȘEREANU
Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.