diferă foarte mult de la o zonă la alta a județului, în funcție de cât de roditor e terenul (Foto: Arhiva GdS)
Circa 100 de hectare de teren s-au vândut anul trecut la prețuri uriașe. Un sfert din tranzacțiile cu terenuri au fost făcute către persoane juridice. Aflați din articol cum cumpără străinii terenuri în Dolj, fără să figureze în acte acele persoane fizice din afara țării.
Prețul terenurilor agricole oscilează pe teritoriul Doljului în funcție de mai mulți factori, de la calitatea solului, amplasamentul lui și până la comasare și chiar actele juridice necesare tranzacționării (cadastru, succesiuni etc.). Anul trecut, terenurile agricole s-au vândut la prețuri ce pot fi cuprinse în două categorii: terenurile foarte bune și foarte scumpe, care s-au tranzacționat la un preț cu mult peste prețul pieței, ajungând la 26.000 de lei pe hectar (aproximativ 5.800 de euro pe hectar) și terenurile mai puțin bune și cu probleme, care s-au vândut cu sume cuprinse între 3.000 de lei pe hectar și 15.000 de lei pe hectar. Altfel spus, s-au vândut la prețuri cuprinse între 700 și 3.300 de euro pe hectar. „În anul agricol anterior s-au eliberat avize (de la Direcția Agricolă – n.r.) pentru vânzarea a 32.000 de hectare, dintre care cam 100 de hectare s-au vândut cu un preț ceva mai mare, din diverse motive, ceea ce înseamnă o cifră infimă. Doar 100 de hectare s-au vândut cu prețuri de 26.000 de lei pe hectar, pentru că poate au fost suprafețe situate într-o zonă mai convenabilă, comasate. Celelalte suprafețe, adică grosul de 32.000 de hectare, au fost vândute la prețuri între 3.000 și 15.000 de lei pe hectar“, a declarat directorul Camerei Agricole Dolj, Aurel Stanciu, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la Alege TV. Din datele pe care el le-a „cules“ de la Direcția Agricolă reiese că și anul acesta se mențin prețurile de anul trecut ale terenurilor arabile.
Din 2014, de la apariția Legii nr. 17/2014, proprietarii de terenuri agricole nu pot vinde până nu înștiințează întâi arendașii care lucrează acel teren, dar și vecinii acelui proprietar, care au drept de preemțiune asupra terenului. Aurel Stanciu a precizat că au fost cazuri în care s-au perfectat contracte de arendă între cumpărător și vânzător chiar înainte de momentul tranzacției, ceea ce arată că acele terenuri nu fuseseră date în arendă celui care cumpăra terenul, dar s-au făcut astfel de „artificii“ tocmai pentru ca arendașul respectiv să aibă prioritate la cumpărarea terenului. „Eu, personal, cred că ar fi trebuit ca legea să dea drept de preemțiune mai întâi vecinilor și apoi arendașilor“, a explicat Stanciu, la Alege TV.
După ce sunt informați toți cei care au drept de preemțiune asupra terenului, proprietarii pământului informează primăria. Oferta de vânzare devine publică dacă preemtorii nu vor să cumpere, astfel că poate fi studiată pe site-ul Direcției Agricole Dolj (www.directiaagricoladolj.ro), chiar pe pagina principală fiind o rubrică „Vânzare-cumpărare terenuri“. Ofertele care erau ieri pe acel site variau de la 4.000 de lei pe hectar la Malu Mare, până pe la 10.000 de lei pe hectar, în zona comunei Drănic.
Străinii maschează achizițiile de terenuri, cumpărând pe firme
Directorul Camerei Agricole Dolj, Aurel Stanciu, a precizat că în Dolj nu a fost o cerere foarte mare de teren din partea străinilor, dar că aceștia ar fi cumpărat terenurile pe firme înființate în România, în sensul că ei sunt asociați sau acționari la firme cu personalitate juridică română, dar cu capital străin sau mixt.
„Solicitările din partea străinilor în cadrul județului Dolj nu au fost chiar așa de mari cum au fost în Vest, dar un sfert din terenurile cumpărate în Dolj au fost cumpărate pe persoană juridică, unde pot exista și cetățeni străini ca asociați sau acționari. E adevărat că o identificare cu exactitate nu se poate face, din cauza faptului că străinii pot cumpăra terenuri și pe persoane juridice înființate în România. Și ele apar atunci ca persoane juridice române, din păcate, dar este greu de identificat dacă persoana juridică română are la nivelul acționariatului său asociat un cetățean român sau unul străin. Unii se pot asocia cu români sau sunt de mai mult timp în România, respectiv sunt din Uniunea Europeană și au aceleași drepturi ca orice cetățean român“, a spus Stanciu, la emisiunea „Economia Sudului“.
El a adăugat că există discuții la Ministerul Agriculturii pentru a se stopa vânzarea de terenuri către cetățeni străini.
„Un sfert dintre solicitările de avize care s-au făcut la Direcția Agricolă au venit din partea unor persoane juridice, iar restul de trei sferturi din solicitări sunt făcute de persoane fizice din România. Deci doar un sfert s-au cumpărat pe firme“, a adăugat Stanciu.
