În șapte sate ale comunei trăiesc în total 1.920 de suflete. Majoritatea sunt bătrâni. Tinerii au plecat pe unde au putut, iar mulți din cei care au rămas trăiesc din ajutoare sociale și din alocațiile copiilor.
Cum intri în comuna doljeană Sopot, aflată la circa 30 de kilometri de Craiova, nu ai cum să nu vezi case dărăpănate și părăsite, garduri înclinate care stau să cadă. Parcă miroase a pustietate…
Pe drumul principal sau pe ulițe se văd doar vârstnici, la tot pasul, fie își odihnesc oasele pe băncuța din fața porții, fie dau cu sapa și curăță șanțul.
Comuna Sopot este compusă din șapte sate: Sopot, Beloț, Bașcov, Cernat, Pereni, Pietroaia și Sârsca. Așezarea se întinde pe o suprafață de 60 de kilometri pătrați, iar satele sunt răzlețe. Mai trăiesc 1.920 de oameni în toate cele șapte sate.
Satul cu 40 de suflete
Depopularea a nimicit aproape un sat întreg. În Cernat au mai rămas 40 de suflete. Mulți care erau în vârstă au murit, iar copiii au migrat la oraș sau au luat drumurile străinătății. Au rămas doar cei bătrâni.
Pe o stradă cu câteva zeci de case, doar cinci sunt locuite. Pe deasupra pomilor desfrunziți se aude croncănitul ciorilor.
Pe o bancă proaspăt vopsită verde stă nea Gheorghe Boroangă. Lângă el, în picioare, se află soția lui, Elisabeta. La cei 81 de ani, nea Gheorghe a fost tractorist pe vremuri, dar nu se sfiește să muncească în gospodărie, în ciuda vârstei. „Cum să nu muncim?! Pe la tăiat de vie, pe la grădină, facem și noi ce putem la vârsta asta. Am avut și noi și porci, și capre. Avem tot ce este nevoie într-o casă“, povestește bătrânul. Începe să râdă când îl întrebăm dacă sunt unii cărora nu le place munca și ne confirmă printre hohote de râs că mai sunt și din aceia leneși, ca peste tot: „Unde e pădure e și uscătură“. Soția lui, Elisabeta, de 84 de ani, spune că mai muncește cum poate.
„Eu n-am avut nici o problemă cu sănătatea. Pe aici sunt case părăsite. Avea lumea copii, muică. Făceau cinci-șase copii. Acum nu mai face lumea. Noi am fost opt frați la părinți. Opt. Acu’ s-au dus toți, au murit. Mai sunt decât eu“, spune bătrâna, parcă resemnată.
Alt bătrân ieșise cu soția să netezească marginea drumului proaspăt pietruit. Cu o sapă și o cazma, cei doi bătrâni doreau să aibă frumos în fața porții.
„Cătăm să avem ceva frumos în fața curții. Noi suntem pensionari, suntem oameni bătrâni. Asta ne e munca“, a spus Traian Golfiță, de 75 de ani. În universul lor, bătrânii consideră că o problemă este aceea când se mai ard becurile de la iluminatul public și este beznă pe uliță, pe timpul nopții.
Încep să mai cumpere case orășenii
Casele vechi, cu pridvor sau tindă care azi sunt părăsite, stau mărturie că pe vremuri comuna a fost mai populată.
Autoritățile locale cunosc destul de bine problema îmbătrânirii oamenilor din Sopot.
„Populația este foarte îmbătrânită față de alte zone ale județului. Majoritatea tineretului a plecat către oraș, alții au plecat în străinătate. Mai sunt familii din Craiova care au început să cumpere aici locuințe, pentru că prețul este accesibil față de alte zone și distanța de oraș este totuși mică. O casă la stradă cu teren de 1.000 de metri pătrați s-a vândut cu 40.000 de lei“, a spus primarul din Sopot, Cătălin Ion Trăistaru. Doar în trei sate din comună mai există tineret, respectiv în Beloț, Pietroaia și Bașcov.
Tineri care trăiesc din ajutoare sociale și alocația copiilor
Pe drumul nostru prin comună am întâlnit și cinci tinere care își duceau copiii la un magazin second hand, ca să îi pregătească pentru iarnă. Nici una dintre femei nu are loc de muncă, ci trăiesc din ajutorul social și din alocațiile copiilor. „Nu muncim nici una. Trăim din ajutorul social. O persoană câștigă 140 de lei din ajutorul social. Eu am patru persoane la ajutor și câștigăm patru milioane (400 de lei – n.r.), plus alocația copiilor. Din asta trăim toată familia, că nici soțul nu lucrează. Mai muncim cu ziua…“, a spus Georgeta Dumitra, de 39 de ani.
Drumul șerpuit va fi reparat
Parcurgem kilometri întregi prin satele comunei, în zona de deal, înconjurată de adevărate păduri de salcâmi, zonă propice apiculturii. În satul Sârsca se văd o mulțime de solarii aliniate ca la expoziție. Aflăm că investiția este a unui cetățean italian, care s-a căsătorit cu o româncă și a cumpărat pământ în zona respectivă.
Primăria a pietruit drumul ce duce de la Beloț către satul Bașcov, și care este în curs de asfaltare, drum care șerpuiește printre dealuri. Investiția în drumul de 4,8 kilometri a va costa 6,2 milioane de lei, spune edilul comunei, bani obținuți din fonduri guvernamentale (pe Ordonanța 28), contractul cu Ministerul Dezvoltării semnându-se în urmă cu câteva săptămâni.
„Indiferent că sunt 40 sau sute de locuitori în fiecare sat, drumurile trebuie să le faci, că oamenii trebuie să aibă condiții minime de trai“, ne povestește tânărul primar din Sopot, în timp ce bate ulițele satelor la pas.
În satul Bașcov, unde s-ar afla mai mulți tineri, o problemă relativ nouă zguduie comunitatea din temelii.
„Au fost 13 incendii în interval de trei luni. Cineva pune foc la hrana pentru animale, departe de casele oamenilor. Nu s-a mai întâmplat până anul acesta așa ceva. Nu știu nici eu de ce. O anchetă este în desfășurare în acest moment pentru a identifica făptașii. Colaborăm cu organele de anchetă“, a spus primarul Trăistaru. Oamenii din sat sunt terorizați pentru că nu știu cine pune foc.
Edilul speră că pe viitor vor veni cei din Craiova să locuiască în Sopot și să repopuleze comuna, îndemnându-i pe aceștia chiar să își deschidă mici afaceri în satele ozonificate ale comunei și lipsite de poluare. Sopotul s-ar preta la afaceri în apicultură, la creșterea animalelor etc.
Dar până să se vină vremurile acelea în care oamenii de la oraș să repopuleze zona mai este mult. În realitate, satele rămân îmbătrânite și depopulate, iar bătrânii își duc zilele singuri, așa cum pot. Și rămân din ce în ce mai puțini…
Apa de izvor este de calitate în Sopot
Comuna nu are alimentare cu apă curentă, dar localnicii au puțuri forate aproape în fiecare gospodărie. Primarul spune că nu era oportună o investiție la care să se racordeze populația și că există multe cișmele și izvoare, cu apă foarte bună de băut, neinfestată cu nitriți și nitrați, ca în alte localități doljene. Zona fiind una de deal, pânza freatică nu a fost infestată. „S-au mirat și cei de la DSP cum de avem o apă atât de pură aici, la Sopot“, a arătat edilul comunei.
