Poliţiştii gorjeni anchetaţi în dosarul „Mafia cărbunelui“ au fost trimişi în judecată. Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a 17 persoane, dintre care 12 sunt agenţi de poliţie de pe raza judeţului Gorj. Opt dintre cei trimişi în judecată sunt în prezent arestaţi preventiv, între aceştia fiind şi patru agenţi de poliţie. Potrivit Parchetului General, cei 12 oameni ai legii vor fi judecaţi pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual. Vor răspunde în faţa judecătorilor următorii poliţişti: Gheorghe Milodin, Ştefan Găman, Nicolae Milodin, Constantin Manolache (arestaţi preventiv), precum şi Florin Glaje, Marinel Staicu, Daniel Ungureanu, Gheorghiţă Vâlceanu, Sevastian Udrea, Gheorghe Vlăduţu, Dan Ciuciuc şi Paul Marin Gheară.
Transportatori trimişi în judecată
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai dispus trimiterea în judecată a mai multor persoane, implicate în transportul ilegal de cărbune sustras de la carierele Complexului Energetic Oltenia. Este vorba de Claudiu Boboc, Vasile Butură, Constantin Cărăgui, Nicolae Popescu şi Nicolae Işfan, acuzaţi de furt calificat. Potrivit procurorilor, în perioada 2014 – septembrie 2015, inculpaţii, agenţi de poliţie care patrulau pe ruta Motru – Rovinari – Turceni – Ţânţăreni, judeţul Gorj, au protejat persoane care transportau şi comercializau cărbune sustras de pe benzile de transport aparţinând Complexului Energetic Oltenia, fără a avea documente de provenienţă şi pe care îl valorificau ulterior către beneficiari din judeţul Gorj şi din judeţele limitrofe. Anchetatorii au stabilit că sustragerile de cărbune se derulau în special pe traseul benzilor transportoare către Termocentrala Rovinari, în zonele în care circuitul de benzi este amenajat de-a lungul gospodăriilor unor cetățeni ai localităţilor Roşia Jiu şi Rogojelu. Lignitul era descărcat în grădinile proprii, pentru ca ulterior să fie încărcat în mijloacele de transport (autoutilitare sau camioane) aparținând proprietarilor gospodăriilor sau altor persoane fizice ce deţineau astfel de mijloace de transport cu capacitatea cuprinsă între 3,5 și 16 tone. Mai mult decât atât, în scopul uşurării activităţilor ilegale, aceştia şi-au confecţionat ori achiziţionat diverse bunuri ori utilaje pe care le utilizau în furtul de cărbune (lopeţi, târnăcoape, rampe încărcare – descărcare, roabe, prelate etc.) concomitent cu modificarea şi adaptarea capacităţilor de transport (camioane) în vederea asigurării unei capacităţi mai mari de livrare a cărbunelui (supraînălţarea benelor, consolidarea suspensiilor etc.).
Pe mână cu poliţia
În vederea tranzitării zonei Rovinari în bune condiţii, inculpaţii care sustrăgeau cărbune se aflau în relaţii cu agenţi de poliţie care le permiteau să parcurgă zona lor de responsabilitate fără a verifica provenienţa mărfii. Totul contra unor sume de bani, deşi cunoşteau faptul că aceasta este sustrasă. De altfel, unii agenţi de poliţie beneficiau şi ei de cărbunele sustras şi chiar le indicau transportatorilor rutele sigure pe care puteau merge. De asemenea, nu le verificau documentele de provenienţă, majoritatea acestora fiind falsificate. În acest context, inculpaţii, agenţi de poliţie, au omis să ia măsuri în sensul întocmirii unor dosare penale privind furtul de cărbune. „Agenţii de poliţie în cauză evitau, de regulă, să pretindă în mod direct sume de bani cu titlu de mită. În cazul opririlor în trafic, conducătorilor auto li se prezentau, în primul rând, consecinţele săvârşirii acelor abateri, în unele cazuri, în mai multe rânduri făcându-se aprecieri cu referire la cuantumul mare al amenzilor, pentru a crea în percepţia lor ideea că măsurile legale ce trebuie aplicate sunt unele aspre şi că, prin urmare, ar fi mai convenabilă remiterea unor sume de bani cu titlu de mită. Cu privire la modul de operare folosit în primirea sumelor de bani cu titlu de mită, agenţii de poliţie în cauză au dezvoltat o serie de metode care să evite o eventuală înregistrare audio sau video a acestora, nu discutau şi nici nu permiteau să se discute despre mită“, potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Mita ascunsă în şosete
Conform procurorilor, au existat însă şi situaţii în care agenţii de poliţie cereau în mod direct sume de bani de la contravenienţi, precum şi situaţii în care, după primirea banilor, aceştia erau ascunşi (de exemplu în şosete), dar de cele mai multe ori sumele erau împărţite între agenţii de poliţie de pe echipaj. „De asemenea, pentru a evita surprinderea în flagrant de către organele abilitate, aceştia evitau să discute despre sumele de bani primite cu titlu de mită şi reacţionau imediat atunci când alte persoane începeau o conversaţie în acest sens; mai mult, aceştia nu discutau la telefon aspecte referitoare la activitatea infracţională și urmăreau în permanenţă ca aceasta să nu fie înregistrată audio sau video. După ce le era remisă suma de bani cu titlu de mită, inculpaţii se arătau dispuşi ca pe viitor să manifeste aceeaşi atitudine în sensul neluării măsurilor legale. În plus, îi informau pe conducătorii auto despre alte echipaje de poliţie care i-ar putea surprinde săvârşind abateri rutiere. Complexul Energetic Oltenia s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.747.000 de lei, reprezentând prejudiciul cauzat societăţii prin sustragerea unei cantităţi de aproximativ 50.000 de tone de cărbune sortat. În vederea recuperării prejudiciului cauzat, s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii a sechestrului asupra unor sume de bani, precum şi asupra unor bunuri mobile aparţinând inculpaţilor. Dosarul a fost trimis, spre competentă soluţionare, Tribunalului Gorj“, conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este de amintit că, în urma anchetei din dosarul „Mafia cărbunelui“, şefii Poliţiei Rovinari, Turceni şi şeful Serviciului Poliţiei Rutiere au rămas fără funcţii.
