http://www.youtube.com/watch?v=D2lNvOI-RQY
Proiectul „Fii vocea cartierului tău!“ a fost relansat cu succes marți seară, la Școala nr. 32 „Alexandru Macedonski“ din cartierul Craiovița Nouă. Aproximativ 250 de persoane – un număr record pentru întâlnirile din proiect – au fost prezente pentru a vorbi cu primarul, directorii și reprezentanții regiilor și direcțiilor din primărie. Problemele lor cele mai importante? Străzile și parcările neasfaltate, asociațiile de proprietari, plata separată a gunoiului și chestiuni legate de ordinea publică.
Un număr impresionant de persoane, circa 250, a venit marți seară la Școala nr. 32 „Alexandru Macedonski“ din Craiovița Nouă, care a găzduit prima întâlnire „Fii vocea cartierului tău!“, după o pauză de trei ani. La evenimentul organizat de Gazeta de Sud în colaborare cu Primăria Craiova au participat primarul Lia Olguța Vasilescu, dar și directori și reprezentanți ai direcțiilor din primărie și ai regiilor subordonate. Cele mai arzătoare probleme au fost ridicate de 23 de persoane, care s-au înscris la cuvânt pentru cele două ore de discuții, probleme legate de felul în care viața lor se desfășoară, zi de zi, în acest cartier.
Străzi, parcări și alei neasfaltate, cea mai mare durere
Problema menţionată cel mai des de oamenii care au luat cuvântul a fost cea a felului în care se circulă pe multe dintre străzile din cartier, și nu numai. Vorbim aici și despre alei, parcări, trotuare care, cu timpul, s-au degradat sau au fost lăsate de izbeliște. „Aș vrea să ridic problema realizării trotuarului din dreptul stației 30, din fața farmaciei. După ce s-a modernizat bulevardul și s-au făcut acele parcări, trotuarul nu mai există. Mai e doar bordura, pentru că totul se limitează la un trotuar în fața băncilor și în fața farmaciei“, a spus Liviu Marinescu, președintele consiliului consultativ cetățenesc din cartierul Craiovița Nouă. Într-adevăr, oamenii care merg pe acel trotuar sunt nevoiți ori să-l ocolească pe carosabil, ori să meargă chinuiți pe el. Sesizările au continuat cu mai multe zone aflate în stări precare. „Sunt niște parcări la Bigul Nou, în spate, să vedeți cum stau mașinile până la prag în apă. Să vină cineva să pună niște pietriș acolo“, a solicitat Aurel Iordăchioiu, alt cetățean. Altă situație a fost prezentată de Ion Turburan, care a povestit că „e un caz special pe strada Giuseppe Verdi. Locuitorii de aici au o suspiciune întemeiată pe care vă rog să o dezmințiți prin controale. Pe hârtie, strada este asfaltată, dar în fapt este asfaltată o altă stradă. Nufărului îi zice“, a explicat bărbatul.
Străzile acestea nu afectează doar mașinile, ci și oamenii. Un alt bărbat care a venit la „Fii vocea cartierului tău!“, Dumitru Stroe, a adus în atenția executivului strada Macului. „Pe această stradă există un centru medical. Să treceți pe strada Macului, chiar în mașină, să vedeți în ce condiții se deplasează sute de oameni la centrul respectiv, în mod deosebit doamne și domni în vârstă. Am observat că ați introdus în planul de asfaltare două străzi. Consider că pe străzile respective se circulă mult mai puțin față de cum se circulă pe această stradă“, a punctat bărbatul. Ploaia de sesizări care vizează asfaltările a continuat cu străzile Paltinului, Tufănele, aleile dintre blocurile 23, 24 și 5, și cu toate parcările și aleile blocurilor persoanelor care au luat cuvântul.
Primarul a reamintit că problema asfaltării există în continuare în Craiova. „Licitația ce vizează acordul-cadru pentru asfaltare este blocată în instanță din cauza mai multor contestații, iar din această cauză, primăria nu poate trece la asfaltarea nici unei străzi“, a spus Lia Olguța Vasilescu. Singura opțiune oferită de primărie este pietruirea străzilor cu probleme.
Oamenii vor să se „debranșeze“ de la gunoi
Ideea de asociație de proprietari, văzută ca un fel de „stat în stat“ de unii dintre cetățenii prezenți, a fost și ea un subiect de discuție arzător. O problemă des amintită a fost cea a „debranșării“ de la gunoi. „Am o problemă cu asociația. Suntem din 2003 debranșați și cu apa, și cu gazele. Nu reușesc cu acest gunoi. E problema mea, e problema blocului, de fap. Suntem zece apartamente separate și toată lumea dorește acest lucru“, a spus Valeria Gebăilă, una dintre locuitoarele din cartier. În completarea ei au venit sesizările mai multor cetățeni, care nu înțeleg de ce nu-și pot plăti separat gunoiul pentru a nu mai depinde de asociația de proprietari. Răspunsul a venit din partea directorului Salubrității, Cristian Popescu, care a precizat: „E o situație întâlnită la foarte multe asociații. În momentul în care am primit caietul de sarcini, acolo se specifica faptul că noi vom lucra cu asociațiile de proprietari. Sunt foarte mulți cei care se supără pe președinții de asociație din diverse motive și refuză să plătească întreținerea, unde intră și gunoiul“. Alt bărbat, Dumitru Tănasie, a povestit că plătește gunoiul așa cum e, dar că nu beneficiază de… locul în care să-l depoziteze. „La noi, în careul blocurilor 173 și 174, sunt două platforme de gunoi. La depoul de tramvai este o spălătorie, la fabrica de pâine este altă spălătorie. Acestea vin și își aduc gunoiul la noi. Cetățenii sunt foarte iritați de faptul că ei plătesc și nu mai au unde să ducă gunoiul“, a spus bărbatul. „Vedem care este situația și încercăm să găsim o soluție juridică“, a zis primarul în legătură cu plata separată la salubritate, asta până la realizarea masterplanului de deșeuri la întregul nivel al județului Dolj. În cazul spălătoriilor, s-a apelat la corpul de control din cadrul primăriei, care va cerceta cazul.
Propunere: Program de plăți, pe lângă cel de încasări
„Mișculațiile“ asociațiilor, așa cum le-a numit unul dintre cetățeni, au fost și ele amintite. „Ne oprește de patru luni administratorul câte 50 de lei pe lună, suntem 40 de apartamente, sunt 2.000 de lei pe lună, pentru ce?“, a întrebat Adriana Iliuță. Aceasta a fost completată de Aurel Iordăchioiu: „Cu asociațiile de proprietari e cam dezastru, nu vă supărați. Am fost și în audiență. Nu se poate, nu există un fond de rulment pe registru. Apoi s-a făcut un registru, dar nu e trecut Ionescu, Popescu, fiecare cu cât are acolo“, a explicat bărbatul. Alt cetățean a venit chiar cu o propunere. Constantin Bușcu e de părere că ar trebui să existe, pe lângă programul de încasări, și unul de… plăți. „Există un program de încasări, dar eu propun să se facă și un program de plăți la asociațiile de proprietari. Adică un autoturism al Termo să meargă pe la asociații, după ce se termină programul de încasări, să se prezinte la fiecare și să ridice banii“, și-ar dori bărbatul.
„Am luat o asociație cu 400.000 de lei datorie. Eu am fost hoț sau ăla care a lăsat-o?“
Problemele cu asociațiile au mers mai departe cu președinții care s-au arătat ușor deranjați de faptul că primarul Craiovei i-ar fi băgat pe toți în aceeași oală în urmă cu mai multe luni, când a prezentat datele constatate în urma unor controale. „Să știți că nu este valabil pentru toată lumea. Am luat o asociație cu 400.000 de lei (datorie – n.r.). Eu am fost hoț sau ăla care a lăsat-o? Mai am o problemă cu domnul de la Termoficare. Mi-a făcut o lucrare și îi mulțumesc, dar i-aș mulțumi și mai mult dacă ar fi terminat-o. A lăsat conducta de recirculare neexecutată la trei blocuri“, a spus Nicolae Boblea, președintele Asociației nr. 1A. Vergil Chiurtu, alt cetățean, a spus că a fost acuzat pe nedrept de niște nereguli la asociație. „Cei care merg în control, să scrie corect ce au găsit acolo, nu să aducă acuzații unor oameni care nu au fost în comitet, ci pe margine, și li s-a aplicat amenda. Am mers în instanță cu primăria, ea n-a venit, ca să-mi demonstreze că eu sunt vinovat“, a explicat bărbatul.
Pe de altă parte, președintele Asociației nr. 23 Craiovița Nouă, Gheorghe Berceanu, s-a plâns în legătură cu Termoficarea, spunând că, la etajele superioare, căldura nu ajunge la fel de bine ca în restul blocului. „Foarte mulți cetățeni care vin se plâng de regimul de termoficare. Nu se asigură suficientă căldură la etajele superioare. Foarte mulți oameni se debranșează din cauza calității furnizorului, pentru că el nu asigură o căldură decentă acestor apartamente. Am foarte mulți care s-au debranșat. Mai e o chestiune cu reechilibrarea asta hidraulică. Am participat la o ședință unde am discutat să nu se introducă această reechilibrare. La un bloc cu patru niveluri costă 10.000 de lei, la zece niveluri – 20.000 de lei. Omul nu poate să suporte cheltuiala. Cetățeanul nu are bani să plătească întreținerea, noi nu avem firme specializate, nu avem dreptul să intrăm în apartamentul proprietarilor“, a explicat acesta. Totodată, bărbatul s-a plâns și de restanțierii săi. „Nu putem să executăm un proprietar numai la o sumă de 10.000 de lei. Nu putem să îl executăm dacă nu are cadastrul făcut. Eu nu pot să recuperez banii de la oamenii aceștia, am 500 de apartamente, am 283 de persoane rău-platnice. Cu ce suntem noi vinovați? Aici ne-ați discreditat. Vreau foarte mult să fie controale la săptămână, la lună“, a explicat Berceanu. Alt domn, Tudor Chirițescu, le-a amintit autorităților că trebuie să mai și asfalteze gropile pe care le lasă în urma lucrărilor. „În spatele blocului nostru sunt câteva gropi foarte mari. Sunt făcute acum vreo trei ani de Regia de Termoficare. Am înțeles care este problema cu asfaltarea, nu cer gresie și marmură, dar cer ca aceia care au spart această stradă să o facă. Anul trecut am sesizat la Telefonul Cetățeanului, domnul Nedelescu l-a trimis pe domnul Dobrescu. Domnul Dobrescu… Parcă i-am dat o cazma și un târnăcop ca să astupe gropile. Așa s-a plâns, n-am putut să scap de dânsul vreo oră și ceva“, a povestit bărbatul.
„Cred că nu aduceți apa din Oceanul Pacific sau Atlantic“
Nici Compania de Apă Oltenia (CAO) nu a scăpat de sesizările oamenilor. Aceștia s-au referit atât la metrul cub de apă, cât și la data la care vin facturile. „Metrul cub de apă mi se pare destul de exagerat, cred că nu o aduceți din Oceanul Pacific sau Atlantic“, a spus Elena Lungulescu, altă președintă de asociație. Aurel Iordăchioiu, pe de altă parte, a promis că-i va face o vizită reprezentantului CAO de la întâlnire, Sorin Roșu. „Apa s-a cam scumpit, dar pe lângă faptul acesta, vin facturile care sunt scadente la data de 5 a lunii până pe 20. Cele de la apă vin după 10 ale lunii și vin și cu facturile una peste alta. Dacă se poate, domnule Roșu, mâine o să vin să vă demonstrez pe factură“, a spus bărbatul. Cristian Ștefănescu, locatar, a ilustrat și el o situație care durează din 2013: „Am vrut să facem o separare de instalație de apă pe casa scării. Asociația are bani, are autorizație, are avizul de la CAO, are acceptul a două treimi dintre proprietari. În curând expiră autorizația de construire și nu se face nimic. Am solicitat CAO acest lucru, dar nu s-a făcut nimic“, s-a plâns cetățeanul. La solicitarea oamenilor care au adus în discuție și problema distribuției pe orizontală, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a explicat că aceasta s-a făcut deja la câteva blocuri. „Puteți merge și la CAO, și la Termo pentru aceste lucrări. Ambele regii asigură manopera. Oamenii trebuie să achite doar contravaloarea țevilor“, a precizat primarul. Totodată, Olguţa Vasilescu a spus că anul acesta nu se va scumpi gigacaloria. În ceea ce privește facturile mari la apă, edilul a precizat că „este o hotărâre din anul 2011 în care s-a prevăzut, când s-a luat un împrumut de la bancă pentru CAO, că o dată la trei luni crește prețul apei“. Pentru celelalte probleme, oamenii au fost rugați să rămână după întâlnire, pentru a sta de vorbă cu reprezentanții CAO și Termo.
Poliția, chemată mai des prin cartier
Pe parcurs, problemele oamenilor au devenit din ce în ce mai diverse. Unii și-ar dori prețuri mai mici la biletul de autobuz, alții ar vrea să fie mai multă poliție prin cartier, pentru a-i sancționa pe cei care sunt în afara legii. Ion Popescu a povestit că în apropierea restaurantului Segarcea „este un cetățean care de vreo cinci-șase ani repară mașini. Nu știu dacă plătește impozit, nu e problema mea, ci problema este că se uită copiii și femeile de pe geam la bărbații care consumă băuturi acolo și după aceea își fac necesitățile“. Adriana Iliuță a sesizat și ea că la blocul 3 de la Racheta e scandal în fiecare seară. „Sunt acolo patru sau cinci păcănele. Toată noaptea este poliție, țipete, urlete, în tot blocul sunt mame cu copii, eu am handicap de gradul doi, iau tratament. Trebuie făcut ceva“, a sugerat femeia. La rândul său, Cristian Ștefănescu a atras atenția asupra unui restaurant dubios. „La blocul 15 sc. 1 în spate, este un restaurant care nu cred că respectă nici o autorizație de construire, pentru că în momentul în care bate vântul, tinichelele flutură pe el“, a spus bărbatul. De competența poliției au fost considerate și închiderea abuzivă cu gard a terenurilor din fața blocurilor sau oamenii care au rupt gărduțurile de la terenurile de joacă ca să aibă loc să-și parcheze mașinile. În primul caz, primarul a dat ca termen de rezolvare a problemei o săptămână. „Poliția Locală nu prea se vede prin cartierul ăsta. Este aleea de la Segarcea care se termină la Poștă, unde stau majoritatea oamenilor din zonă: pensionari, copii, toate națiile. Fumează, mănâncă semințe, beau sucuri și aruncă pe jos. Este păcat de oamenii ăia care dau cu mătura și duminica“, a revenit cetățeanul Tudor Chirițescu.
Locuri de muncă și locuințe ANL
Nu a fost ocolită nici partea socială. Florica Brotac, o femeie care își dorește un loc de muncă și o locuință socială, a spus că „aș vrea să știu cum mă pot înscrie pentru o locuință pe Caracal sau pentru ceva ANL. M-ar interesa un loc de muncă la Parcul Industrial, unde am înțeles că se deschide o fabrică de biscuiți. Stăm în două camere la etajul 9, opt persoane în două camere, și m-ar interesa o locuință ANL cu chirie sau o modalitate de a obține o locuință“, a povestit femeia. Ea a fost rugată de către primar să stea de vorbă cu reprezentanții din primărie, pentru a se încerca găsirea unei soluții. Totodată, altă doamnă, Cornelia Nițu, a venit la întâlnire pentru a povesti un caz pe care susține că l-a semnalat mai multor autorități. „S-au mutat la noi în bloc centrele de plasament. Sunt câte nouă copii cu o singură îngrijitoare. Sunt blocuri vandalizate… Chemăm poliția, dar aceasta nu le poate da amendă fiindcă sunt minori. Noi trebuie să îi suportăm. Am și eu copii, nu dormim nici ziua, nici noaptea“, a explicat femeia. Aceasta a spus că a apelat la primărie pentru că a făcut mai multe cereri la Consiliul Județean Dolj, care are în subordine asistenții maternali, însă nu i-a fost dat nici un răspuns și nici măsuri nu s-au luat.
Piața din Craiovița nu se închide!
Toate acestea și multe alte probleme, precum câinii comunitari care ar fi aduși înapoi de hingheri, aglomerația din piețe, necesitatea unor toalete ecologice lângă locurile de joacă ale copiilor, existența unor locuri de joacă mai vechi lângă platformele de gunoi, „zebre“ nevopsite pentru pietoni sau țânțarii din Craiova au fost discutate intens timp de două ore. Primarul Craiovei a spus că se va încerca găsirea unei rezolvări pentru toate. „Nu cred că aduc hingherii câinii înapoi pe stradă. Poate sunt cei care adoptă câinii și apoi le dau drumul. Dacă ați văzut vreun echipaj, luați numărul de la mașină, îmi spuneți ziua și ora ca să vedem cine lucra atunci și îi dau afară în secunda doi!“, a spus primarul în legătură cu problema câinilor maidanezi. În ceea ce privește poliția, aceasta a precizat că „avem 15 sau 16 echipaje pe tot orașul, care au sarcina de a păzi strict instituțiile publice. Dumneavoastră probabil vorbiți despre poliția de ordine publică. Ea nu este în subordinea noastră. Dacă ar trece la noi, am ști ceva sigur“. Lia Olguța Vasilescu a spus că regretă situația în care se găsește municipiul în ceea ce privește dezinsecția și deratizarea, asemănătoare cu cea a asfaltării drumurilor. „Vreau să-mi cer scuze pentru ce s-a întâmplat în acest an. Licitația a fost blocată și nu am putut să externalizăm dezinsecția și deratizarea, toate celelalte orașe au dat la firme care vin și aruncă cu avioane. Noi aveam zece oameni cu pompe care trebuia să facă față la tot orașul“, a explicat edilul. Totodată, Olguţa Vasilescu a dezmințit zvonurile conform cărora s-ar închide piața din Craiovița și a spus că, odată cu rezolvarea licitației ce vizează asfaltarea străzilor, aleilor, trotuarelor și parcărilor din oraș, toate zonele rămase în urma demolării chioșcurilor vor fi transformate în parcări.
Mulţumiri
Gazeta de Sud mulţumeşte conducerii Şcolii nr. 32 „Alexandru Macedonski“ pentru sprijinul acordat în organizarea întâlnirii „Fii vocea cartierului tău!“.
