http://www.youtube.com/watch?v=UTk-wcdGeEU
Situată la 45 de kilometri de Craiova, comuna doljeană Cioroiaşi are, ca majoritatea localităţilor rurale, o populaţie împuţinată şi îmbătrânită. Aici nu se derulează activităţi economice, iar cele câteva familii tinere care mai sunt în comună se ocupă cu agricultura. Acestea cultivă pământul pentru a-şi asigura traiul. Reuşesc astfel să ducă mai departe şi o veche tradiţie: aceea de a produce usturoi, care ajunge în pieţele craiovene, şi nu numai.
Uliţele comunei Cioroiaşi sunt animate decât dimineaţa foarte devreme şi pe la orele prânzului. Atunci mai întâlneşti localnicii care îşi duc copiii la şcoală. În rest, comuna pare pustie. Nici ţipenie de om la porţi. Sunt însă 1.500 de persoane care îşi duc traiul pe aceste meleaguri. Nu au locuri de muncă, dar, cu toate acestea, nu le lipseşte nimic. Trăiesc din cultivarea terenurilor agricole, aşa că îşi petrec ziua pe câmp sau în grădinile proprii. Acolo l-am găsit şi pe Romeo Papară, din satul Cioroiul Nou, care de peste 20 de ani desfăşoară aceste activităţi şi din banii strânşi anual a reuşit să-şi achiziţioneze utilaje care să-i uşureze munca şi să-i sporească randamentul.
Anual, Romeo Papară cultivă câte un hectar de usturoi, care practic îi asigură profit. S-a specializat în cultivarea usturoiului, la fel ca şi ceilalţi localnici de vârsta lui, care au reuşit să păstreze tradiţia producţiei de usturoi. „Este o sursă de venit usturoiul. Nu sunt locuri de muncă şi din asta trăim. Îl trimitem la Craiova, Târgu Jiu, Braşov, atât proaspăt, cât şi uscat. Dar nu ne ocupăm numai de asta. Mai cultivăm varză pentru vară şi toamnă, roşii, ardei gras, conopidă, tot ce se numeşte legumă. Începem munca pe la 5.00 – 5.30 şi terminăm la 22.00 – 22.30, tot în solar. Pauza înseamnă ieşirea din solar la 8.30 la culturile de pe câmp. Nu avem alte pauze. Decât la Paşte şi la Sfânta Măria Mare ne odihnim. În rest, nu stăm. Aici, planta trebuie să mănânce, nu stă după mine să beau la cârciumă“, a povestit Romică Papară.
Nu mai este teren agricol de vânzare
Şi în agricultură se văd roadele. Nu sunt terenuri care să nu fie cultivate. „Terenurile sunt lucrate în totalitate, fie că sunt date la marile societăţi, cum este Agrifarmul de la Întorusura sau o societate, Agrinatura, care are sediul în Teleorman şi au un punct de lucru la Afumaţi, fie că sunt muncite de persoane fizice autorizate. Sunt câţiva tineri care lucrează până la 100 de hectare şi sunt implicaţi în munca agricolă“, a spus primarul Vintilă Dascălu. Astfel că, dacă vrei să cumperi teren agricol la Cioroiaşi, nimeni nu mai vinde. „Ce a fost de vândut s-a dat, acum nu mai este nimic de vânzare. Cetăţenii din comună îşi păstrează terenurile pentru că nu au altă sursă care să le asigure traiul“, a mai spus primarul.
Elevii de la Cioroiaşi vin spre liceele
din Craiova
Comuna Cioroiaşi se confruntă cu probleme serioase în ceea ce priveşte menţinerea tradiţiilor pentru că populaţia este îmbătrânită. Nu este ocolită nici de fenomenul migraţiei, aşa că la fiecare recensământ reprezentanţii administraţiei locale constată că au rămas fără câteva sute de localnici. „În 2002, era o populaţie de peste 2.000 de persoane. De atunci şi până acum, adică în 12 ani, au dispărut aproximativ 300 de persoane, fie au decedat, fie au plecat în străinătate“, a subliniat primarul Vintilă Dascălu. În acest an, la şcoală sunt decât opt elevi de clasa a VIII-a. „Avem 153 de elevi şi preşcolari înmatriculaţi. Sunt puţini copii faţă de normativele unei şcoli, dar asta este populaţia comunei. La clasa a VIII-a au rămas opt elevi. Anul trecut, am avut 14 şi tot atâţia vom avea şi anul viitor. La finalul gimnaziului, elevii aleg liceele teoretice sau tehnologice. De anul acesta avem şi şcoala profesională. Chiar avem o elevă plecată cu familia să se înscrie la şcoala profesională de la Colegiul Naţional «Gheorghe Chiţu» din Craiova“, a spus Dan Panait, directorul Şcolii din Cioroiaşi.
Comuna mai are nevoie de investiţii
Pe parte administrativă, comuna mai are nevoie de investiţii, fapt subliniat şi de primar. Apă curentă nu este în toate satele, dar nici nu sunt posibilităţi, deocamdată. Şi nu este singurul proiect care nu are finanţare acum. „Ca facilităţi avem apă curentă în satul de centru, asfalt, telefonie, internet. Drumurile sunt într-o stare bună, dar mai avem nevoie de investiţii. Nu sunt bani deocamdată, iar ca proiecte pe termen mediu am studiul de fezabilitate pe apă-canal în Cioroiu Nou. Este şi o promisiune pe care nu am onorat-o, dar nu pot face aceste lucrări fără bani de la guvern. M-ar costa 20 de miliarde de lei vechi şi nu am cum să acopăr aceste investiţii numai din bugetul local. Mai avem, ca proiecte pe termen mediu, canalizare şi asfaltare pe şapte kilometri în Cioroiaşi, reabilitarea căminului cultural, construcţia unei grădiniţe pentru că actuala este în clădirea şcolii“, a spus primarul.
Comuna, vizitată de cei interesaţi de situl arheologic
Comuna Cioroiaşi are pe teritoriul său un sit arheologic situat în satul Cioroiu Nou, care arată faptul că pe locul respectiv a existat o aşezare romană fortificată. Aici sapă reprezentanţii Muzeului Olteniei, dar aşezarea este văzută de reprezentanţii administraţiei locale ca un punct important pentru turism. „Vrem ca pe fonduri europene să amenajăm acest sit arheologic pentru a-l include în circuitul turistic. Este vizitat şi acum. Anul trecut, am avut elevi din comunele învecinate care au venit să vadă această aşezare. Au fost zile în care au trecut şi câte 60 de persoane pentru a vedea locul. O investiţie aici şi includerea sitului în circuitul turistic ar aduce venit şi pentru localitate“, a spus primarul. Până atunci, rămâne însă doar un loc care atestă vechimea localităţii şi despre care copiii comunei află şi de la profesorul Paul Dănilă, care şi-a încetat activitatea la catedra din Şcoala Cioroiaşi în 2010, dar nu ezită să mai treacă pentru a sta de vorbă cu elevii. În dreptul şcolii, l-am întâlnit şi noi şi l-am întrebat despre trecutul comunei. „Localitatea Cioroiaşi datează din 1638, din timpul lui Vlad Vintilă în Ţara Românească şi Petru Rareş în Moldova. Dar cea mai veche localitate este Cioroiul Nou, care deţine aşezarea romană scoasă la suprafaţă de săpăturile arheologice“, a spus dascălul. El se preocupă şi de transmiterea acestor date şi prin alte activităţi. A restaurat monumentul eroilor din Cioroiaşi, aflat în curtea Bisericii „Sfântul Ilie“ din centrul localităţii, închinat celor 80 de localnici care au participat la cele două războaie mondiale. Tot el a creat şi laboratorul de istorie „Nicolae Iorga“, din incinta unităţii de învăţământ. De câte ori trece pe străzile comunei, identifică ce ar mai trebui făcut şi nu ezită să spună că la Cioroiaşi ar mai fi nevoie de multe lucruri care să dezvolte localitatea şi să atragă tinerii.
