http://www.youtube.com/watch?v=4yDJg4wAHQ8
Festivalul Naţional al Tradiţiilor, reuniune complexă a expresiilor folclorice româneşti, care recreează imaginea satului, şi-a primit ieri oaspeţii. Meşterii populari, ansamblurile folclorice, soliştii şi rapsozii populari i-au primit cu braţele deschise pe craiovenii care au vrut să redescopere tradiţiile şi obiceiurile populare româneşti în Parcul „Sf. Dumitru“ şi în preajma Casei Băniei, în cadrul Zilelor Craiovei.
„Prima ediţie a Festivalului Naţional al Tradiţiilor, o completare a discursului expoziţional care se află în interiorul Casei Băniei, este o manifestare complexă ce are mai multe elemente: un târg meşteşugăresc, ansambluri populare, o paradă a portului popular. Pe parcursul a trei zile, publicul craiovean va avea posibilitatea să admire tot ce ţine de tradiţia noastră populară, nu numai din Oltenia, ci şi din toată ţara“, a precizat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.
D’ale meşterilor
Fiecare pavilion din cadrul festivalului este o microexpoziţie ce adună „expresii de natură folclorică într-o redare care, cu siguranţă, trimite la complexitatea culturii populare“, a precizat şeful Secţiei de Etnografie, Cornel Bălosu. Pornind dintr-un capăt de alee, descoperi în fiecare spaţiu expoziţional al târgului meşteşugăresc câte o părticică din satul românesc. Obiecte de cult religios din lemn de esenţă tare, lucrate după tehnica icoanei, pictate manual, date apoi cu o răşină specială pentru picturi, vorbesc de credinţa în Dumnezeu, căci ţăranul român a găsit întotdeauna în divinitate alinarea sau bucuria.
La câţiva paşi întâlnim alt meşter, oaspete de seamă al Băniei şi al Târgului meşterilor populari de la Craiova, Nicolae Ioana din Stâlpeni – Argeş. A adus cu el câteva personaje din lumea satului, figurine din lemn reprezentând un întreg ansamblu de artişti populari: unul cu ţambalul, altul cu vioara, naiul, acordeonul, fluierul, care ne invită parcă la hora satului. Le stă alături „Ghiţă Ciobanu’, care face mâncare la tuci“, dar şi alte piese lucrate din lemn de brad sau pin, uşor de prelucrat, mult mai rezistente decât alte esenţe, după cum ne explică meşterul. „Fac şi care în mărime naturală, şarete, trăsuri. Motocicleta aceea din lemn este a mea. Am lucrat trei ani la ea. Străbunicul meu a fost un mare rotar, el făcea căruţe, tatăl meu, la fel. Ei s-au dus, şi am rămas eu cu toate sculele lor, aşa că m-am apucat de treabă şi mă ţin de ea de 30 de ani“.
Despre alt meşteşug moştenit de la moşii săi ne vorbeşte alt continuator al tradiţiilor, venit în Bănie din Râmnicu Vâlcea. E meşter opincar. „Am venit să le arăt oamenilor cum se practică acest meşteşug. Eu fac opinci tradiţionale din piele de porc. Înainte, în lumea satului ele erau confecţionate din cauciuc, chiar şi din coajă de copac. Vedeţi dumneavoastră, oamenii şi le lucrau din ce aveau la îndemână. Nu interesa atunci esteticul, ci eficienţa, căci nu erau decât două variante, desculţ sau cu opinci“.
Cocoşul de munte de la Nucşoara nu lipseşte din acest spaţiu al tradiţiilor. Ne vorbeşte despre el meşterul care îl sculptează cu migală. „Tatăl meu făcea cuci din lemn pentru şiţă. Se puneau ca ornament pe case. Tehnică grea, pe care o cunosc din copilărie, căci de când mă ştiu mă jucam în talaş. Bunicul meu lucra cu rindeaua şi ieşea mult talaş, iar eu eram tot timpul cu mâinile în el. Mai apoi tata ne făcea jucării din şiţe. Eu am moştenit meşteşugul de la ai mei şi îl duc astăzi mai departe“, ne destăinuie meşterul Ion Rodoş din Nucşoara, Argeş.
Rapsozi şi ansambluri populare la festival
Printre atâţia meşteri de seamă îşi găsesc locul şi producătorii şi ale lor preparate gastronomice tradiţionale. Te îmbie mirosul de pastramă de porc afumată, de berbecuţ, cârnaţii de oaie afumaţi. La fel de apetisante sunt şi plăcintele cu brânză sărată şi ceapă, ciocolată de casă, cozonacul tradiţional, nugaua cu miere şi nuci, şerbetul sau siropurile naturale, prăjiturile de casă, frământate cu dragoste, ingredientul-minune fără de care nu ar avea acelaşi gust şi nu ar arăta aşa de bine.
Şi dacă e sărbătoare în satul românesc la Zilele Craiovei, trebuie să sfârâie şi călcâiele, aşa că fanfara „Trâmbiţaşii Domnului“ din Desa – Dolj, Ansamblul „Elefteria“ al Comunității Elene din Calafat – Dolj, Ansamblul „Altița“ de la Căminul Cultural Maglavit din Dolj, Ansamblul „Doina Mischiului“ de la Căminul Cultural Mischii din Dolj, Ceata lui Streaşă din comuna Melineşti – Dolj şi rapsozii populari: Valentina Simion, Viorel Rădoi din Pielești, Dolj, dar şi soliştii vocali Lavinia Bârsoghe şi Manuela Motocea, au adus cântul şi jocul la Festivalul Naţional al Tradiţiilor.
Craiovenii sunt aşteptaţi până mâine, inclusiv, în Parcul „Sf. Dumitru“ şi în preajma Casei Băniei, să redescopere tradiţiile din satul românesc în cadrul manifestării Zilele Craiova.
