Religia, româna, latina, elina, franceza, germana, italiana, istoria, filosofia, dreptul, geografia, matematica, „ştiinţele fizico-chimice“, „ştiinţele naturale“, anatomia şi igiena, desenul, muzica, gimnastica, lucrul de mână, gospodăria, caligrafia, muzica vocală, lectura şi recitările frumoase, dialogurile şi teatrul şcolar, practica agricolă, dar şi datoriile omului şi cetăţeanului sunt materiile care erau studiate de către elevii craioveni în preajma anului 1934. Atunci când notele sau calificativele erau de la satisfăcătoare la excelente, elevul de odinioară primea un certificat de absolvire, dar până la acel moment drumul era lung şi anevoios uneori.
Subiecte de examen
Elevii de altădată trebuia să înveţe serios şi să treacă prin focurile examenelor. Să vedem care erau, de exemplu, subiectele de admitere în clasa a V-a. Un proces-verbal din 21 iunie 1934, redactat de Comisia Examenului de Admitere în clasa a V-a, stabileşte următoarele subiecte pentru lucrarea scrisă la matematică, după cum reiese dintr-un document din dosarul Colegiului Naţional „Carol I“ aflat la Arhivele Naţionale: „Se construeşte o magazie, al cărui perimetru de bază este de 44 metri. Se ştie că lungimea împărţită cu lăţimea dă câtul 3 şi restul 2.
Ce înălţime trebuie să dăm acestei magazii ca să cuprindă 400 de vagoane de grâu, de câte 80 kgr. hectolitru? (Vagonul are 10.000 kgr.)“.
Problemele puse în faţa elevilor spre a fi rezolvate erau mai dificile atunci când venea vorba de examinarea pentru obţinerea burselor. Un alt proces-verbal redactat pe 10 septembrie 1934, „orele 5 d.a.“, consemna: „Subsemnaţii membri ai Comisiunii de examinare a candidaţilor înscrişi pentru ocupare burselor vacante, ne-am întâlnit în Cancelaria profesorală sub preşedenţia D-lui Mihail Paulian, Directorul Colegiului (…) Lucrările scrise au fost fixate astfel:
În ziua de 11 Septembrie 1934, orele 8 dimineaţa lucrare scrisă la l. română. În după amiaza aceleiaşi zile la orele 5 lucrare scrisă la matematici“, pentru ca dintr-un alt proces-verbal întocmit de aceeaşi comisie să aflăm: „Comisiunea s’a întrunit şi a fixat pentru lucrarea scrisă la l. română subiectele notate în alăturata listă.
Candidaţii au fost introduşi în sala de clasă III B şi după ce s’a făcut apelul, constată că sunt prezenţi la examen 22 candidaţi din 24 înscrişi.
S’a acordat o oră şi jumătate pentru lucrarea scrisă“.
Iată şi subiectele de la limba română pentru examenul de bursă:
„Cls. I Să se descrie un pom din grădina părintească
Cls. II Să se povestească o faptă bună
Cls. III Să se povestească un drum pe care l-aţi făcut şi descrieţi cele văzute
Cls IV O zi de vară la ţară
Cls. V Despre naraţiune
Cls VI Despre Tragedia clasică antică“.
În schimb, la matematică lucrurile se complică puţin. Cei din clasa I aveau în faţă o problemă de genul „O grădină în formă de dreptunghi are lungimea de 45,50 m, iar lăţimea cu 24,50 m mai mică. Pe marginea grădinii se sădesc pomi la distanţa de 3,50 m unul de altul. Câţi pomi se vor sădi în jurul grădinii?“. La clasa a II-a, alte bătăi de cap pentru rezolvare altor probleme, pe măsura cunoştinţelor acumulate în anii anteriori: „Să se scrie în metri pătraţi 3 cm pătraţi; Să se împartă: 32,4:0,18; Să se scadă: 2.3/3 – 1. 3/4”. Pentru clasa a III-a erau subiecte mai complicate: „Să se afle c.m.m.c.m. al numerilor 48, 84, 120; Un elev a cheltuit 2/5 din banii ce avea şi i-a rămas 24 lei. Câţi bani a avut?; Se împarte un cerc în 5 părţi egale. Câte grade are unghiul C.A.E. şi unghiul A.I.D. (interior)“. Pentru elevii cu speranţe de bursieri din clasa a IV-a se redactau următoarele probleme: „Să se afle a patra proporţională între numerile 1; 2/3; 1. 2/3; Se dau catetele unui triunghi dreptunghi AB = 7m, AC= 24 m. Să se afle BC, BD, DC şi AD“.
Sportul sănătos
În vremurile acelea, nu doar limba română şi matematica erau importante, ci şi celelalte materii, chiar şi sportul, dar numai cel din „orele de educaţie fizică, în ansambluri, în cadrul străjeriei, când trebue să fie veseli şi voe bună“, după cum se stipula într-o înştiinţare adresată „onoratei direcţiuni“ a Colegiului Naţional „Carol I“ din 30 septembrie 1938, din care spicuim: „O altă pacoste şi pierdere de vreme pentru elevi este patima sporturilor în înţelesul rău al cuvântului, este asistarea la Match-uri şi diferite exhibiţii sportive.
Sport însemnează recreaţie, variaţie, desvoltarea armonică a corpului; sport este sănătate, dar acesta este sportul exerciţiu, nu sportul asistenţă, care este o adevărată molimă ce a cuprins pe copii, şi care nu numai că nu aduce nici un folos, ci dă chiar naştere la patimi, împerecheri, ură, trezeşte într’un cuvânt sentimente inferioare. De aceea veţi veghea ca elevii să nu mai ia parte la Match-uri ca asistenţi, ci vor face sporturi efective în orele de educaţie fizică, în ansambluri, în cadrul străjeriei, când trebue să fie veseli şi voe bună, când va fi înfrăţire şi armonie, iar nu sbierete, urlete şi înjurături. De asemenea, este interzis să se staţioneze în faţa afişelor cu rezultatele sportive. De câtva timp, în faţa Palatului telefoanelor se observă Dumineca o aglomeraţie de elevi, care aşteaptă ahtiaţi după rezultatele sportive. Poliţia va împrăştia şi aresta pe toţi aceşti elevi care înţeleg să-şi piardă astfel timpul, în loc să-şi vadă de lecţiile pentru a doua zi“, scrie în documentul semnat de un „inspector secundar“.
La sfârşit de an şcolar, elevii de odinioară aşteptau cu înfrigurare certificatul de absolvire, ce le era eliberat pentru ca să se „bucure de dreptul ce-i acordă legea şi regulmentele şcolare“.
