http:http://www.youtube.com/watch?v=GFSkYUeJEqM
Fostul căpitan al Craiovei Maxima şi al echipei naţionale, Costică Ştefanescu, a fost înmormântat, sâmbătă, la cimitirul Sineasca din Craiova, cu onoruri militare, în prezenţa a aproximativ 1.000 de persoane, prieteni, rude, componenţii Craiovei Maxima, suporteri sau simpli curioşi. Locul unde fosta glorie a fotbalului românesc îşi va dormi somnul de veci se află pe Aleea Eroilor, la câţiva metri distanţă de mormintele altor doi fotbalişti care au evoluat la Ştiinţa, Zoltan Crişan, coechipier cu Ştefănescu, şi mai tânărul Cristi Neamţu. Dintr-un avion s-au aruncat flori, iar militarii au tras salve de tun.
Ţicleanu: Este ultimul mare căpitan
Slujba religioasă de la Biserica Harşu a început la ora 11.00, când sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Costică Ştefănescu a fost depus în faţa locaşului sfânt. Printre cei prezenţi s-au aflat şi cei doi copii din prima căsătorie a fostului fotbalist, dar şi fratele acestuia, Ion Ştefănescu, care a declarat în dese rânduri că ar fi dorit ca înmormântarea să aibă loc în comuna natală din judeţul Giurgiu. Ion Ştefănescu a izbucnit în plâns când unul dintre componenţii Craiovei Maxima, Aurică Ţicleanu, i-a mărturisit, în cadrul unui discurs, că-l invidiază. „Noi, cei din grupul de legendă Craiova Maxima, pierdem încă un mare căpitan, ultimul mare căpitan. Eu, personal, l-am invidiat tot timpul pe Ion, fratele său, pentru că, dacă mi-aş fi dorit un frate, mi-aş fi dorit să fie Costică. Dar oameni ca el se nasc aşa de rar: Ne despărţim de el cu regretul că ar fi trebuit să-l întrebăm mai mult, să-l ascultăm mai mult…“, a spus Ţicleanu.
La ieşirea din curtea bisericii, suporterii Universităţii Craiova au arborat un banner uriaş cu mesajul „Veghează-ne din cer, căpitane!“, au aplaudat şi au scandat numele lui Costică Ştefănescu. Dat fiind faptul că la biserică au fost doar câteva sute de oameni, unul dintre suporteri a răbufnit, spunând că ar fi trebuit să fie mii de oameni pe stradă, aşa cum o făceau în urmă cu trei decenii când Craiova Maxima, cu Ştefănescu în teren, obţinea performanţe notabile. Pe traseul de la biserică spre cimitir s-au mai făcut două opriri, la Universitatea din Craiova şi la primărie, unde primarul Lia Olguţa Vasilescu şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, l-au aşteptat pe cel ce era cetăţean de onoare al oraşului.
Maria Ştefănescu: Craiovenii să-i aprindă o lumânare
La cimitir, în momentul în care coşciugul a fost coborât în groapă, a început să plouă, iar o bătrână de 84 de ani, venită tocmai de la Bucureşti pentru a participa la înmormântare, a exclamat: „Înseamnă că îi pare rău lui Dumnezeu de el“. Lui Ştefănescu i s-au pus în sicriu trei fulare, cu CS Universitatea, FC Universitatea şi altul din partea suporterilor, un tricou cu semnăturile jucătorilor de la FC Universitatea, un tricou al Craiovei Maxima cu numărul purtat de el, 6, şi o minge cu semnăturile foştilor săi coechipieri de la Craiova.
La finalul funeraliilor, Maria Ştefănescu, a doua soţie a regretatului Costică Ştefănescu, le-a cerut craiovenilor să-i aprindă o lumânare soţului său când trec prin Sineasca: „Îmi e frică să mă duc acasă. Ginerele meu a fost la Bucureşti, acasă, şi mi-a spus că i-a fost imposibil să doarmă. În toată casa se auzeau zgomote. Este groaznic. Craiovenilor le spun să îl iubească în continuare şi, când nu sunt eu aici, să îi pună o lumânare. Le mulţumesc tuturor celor care ne-au însoţit pe ultimul drum“. Toate cheltuielile de înmormântare au fost suportate de autorităţile locale. După Costică Ştefănescu au rămas multe lacrimi, promisiunea realizării unui monument de granit negru şi dorinţa ca o stradă din oraş să îi poarte numele. Fostul mare fotbalist a decedat marţi, la doar 62 de ani. A căzut de la etajul cinci al Spitalului Militar din Capitală, unde era internat, deoarece suferea de o boală incurabilă. Achetatorii iau în calcul două ipoteze: sinucidere sau accident.
Aksam Kadour: Va avea turneu memorial
în Siria
Agentul de jucători Aksam Kadour a fost cel care l-a impresariat pe antrenorul Costică Ştefănescu. Sirianul spune că fosta mare glorie a Craiovei era un profesionist şi că a regretat că din România nu primea oferte. „Chiar acum patru luni l-am sunat să îi zic că echipa Armatei din Siria, unde dânsul mai antrenase, îl dorea din nou. Avea o voce diferită şi mi-a zis să mai aştept că nu se simte prea bine. Ieri i-am sunat pe oficialii clubului sirian să le spun că a decedat. Nu le venea să creadă. Au zis că peste un an vor organiza un turneu memorial care să-i poarte numele. Am colaborat foarte bine. A dat dovadă de profesionism, pregătire, seriozitate şi disciplină. A avut rezultate în ţările arabe, iar dacă ar fi apucat să îşi treacă în CV un post de antrenor principal la naţionala României, indiferent de categorie de vârstă, ar fi primit contracte foarte mari. Avea un regret, că din ţară nu este căutat. Degeaba vorbesc acum de el frumos dacă nu i-au acordat prea multe şanse să antreneze. Îşi dorea să antreneze orice echipă din România, numai să nu fie inactiv. A fost mereu alături de jucători, să aibă condiţii. Interesul jucătorilor era mai important ca interesul lui“, a spus impresarul Kadour, a cărui inimă bate olteneşte.
Ca antrenor, Ştefănescu a avut următoarele performanţe: a cucerit Cupa Qatarului cu Al Wakram, a calificat naţionala României la CE 1996 (fiind secundul lui Iordănescu), a câştigat Cupa Siriei cu Al Jaish, AFC Cup (Cupa Asiei) cu Al Jaish.
