După 20 de ediţii cu iz bucureştean, Gala UNITER 2013 s-a desfăşurat în această seară, începând cu ora 21:00, în somptuoasă Sală Mare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi. Pentru cea de-a XXI-a ediţie a Galei Premiilor UNITER 2013, juriul de nominalizări, desemnat de Senatul Uniunii, a fost alcătuit din criticii de teatru Mircea Morariu, Ion Parhon şi Maria Zărnescu.
Din păcate, în nominalizările UNITER 2013 nu a apărut nici o producţie a Teatrului Naţional din Craiova. Mircea Cornişteanu, directorul Teatrului Naţional Craiova, a comentat pentru GdS astfel: „Nu este obligatoriu să fii în fiecare an în nominalizările UNITER. Dacă producţiile noastre, precum ‘O furtună’, a lui Silviu Purcărete sau ‘O scrisoare pierdută’, în regia mea – spectacole foarte bine primite de critică, de public – nu au fost nominalizate, este posibil să fi fost alte spectacole mai bune. Nu consider asta o discriminare, ci numai o realitate. Au apărut în 2012 sute de spectacole în România, dintre care juriul UNITER a nominalizat numai trei. Oricât de bune ar fi fost spectacolele noastre, este foarte posibil ca în altă parte, în alte teatre, să fi apărut unele mai bune. Nominalizările sunt opţiuni ale juriului, care a considerat aşa. Criticii aceştia (din juriu – n.r.) au scris însă cronici extrem de laudative la adresa spectacolelor noastre amintite mai sus, dar au preferat alte spectacole… Nu e nimic condamnabil, iar noi suntem bucuroşi că spectacolele noastre au fost şi sunt în continuare apreciate pozitiv, atât de public, cât şi de critică, dovadă fiind invitarea acestora la multe festivaluri în anul 2012 şi obţinerea câtorva importante premii”.
Tudor Gheorghe, o viaţă dedicată poeziei autentice
Senatul UNITER i-a acordat lui Tudor Gheorghe premiul special „pentru o viaţă dedicată poeziei autentice”. Tudor Gheorghe a debutat ca actor la Teatrul Naţional din Craiova, în 1969, în rolul „Paznicul tânăr” din „Cocoşul negru” şi tot în acel an a susţinut primul recital, „Menestrel la curţile dorului”. De atunci şi până în prezent, Tudor Gheorghe a devenit, cum bine a scris marele Marin Sorescu, un FENOMEN. Romulus Vulpescu l-a caracterizat, poate, cel mai bine: „Tudor Gheorghe e printre puţinele-n lume glasuri de atâta forţă artistică şi de atâta elevată frumuseţe românească”.
Când bardul din Podari a fost, împreună cu Dumitru Fărcaş, în Franţa, presa franceză a titrat astfel turneele celor doi: „Parfum de Românie cu Tudor Gheorghe şi Dumitru Fărcaş”. Prin recitalurile sale speciale şi inedite de cântăreţ şi compozitor în acelaşi timp a devenit, încă dinainte de evenimentele din decembrie 1989, un brand al Craiovei, al României.
Tudor Gheorghe susţine de ani mulţi un adevărat program cultural, adevărate lecţii de istorie din operele unor mari poeţi români: Macedonski, Mircea Micu, Grigore Vieru, Caragiale, Sorescu. Premiatul UNITER explică de ce susţine acest program cultural. „Şi asta, în contextul perioadei actuale în care junimea română este debusolată de arta poetică. Nu prea mai înţeleg ei multe astăzi. Unii dintre ei cred că Puya, băiatul care cântă hip-hop, ar fi poet?! Mai sunt însă câţiva prin ţara asta care sunt altfel! Şi atunci, ca această junime dezorientată să poată avea şi alte repere, eu am ales poezia unor oameni reprezentativi: Macedonski, Mircea Micu, Grigore Vieru, Caragiale, Sorescu. Nu mă opresc aici. Voi face spectacole din poezia lui Romulus Vulpescu, Adrian Păunescu şi Nichita Stănescu. Cu alte cuvinte, acest program cultural este foarte important… Eu n-am trăit ca să cânt, ci ca să educ, să las în urma mea, practic, un manual de cultură şi civilizaţie românească (…). Eu mă ţin de promisiuni. Nimic nu este întâmplător în evoluţia spectacolelor mele, a programului meu cultural, iar oamenii o să-şi dea seama mai târziu despre ceea ce am gândit şi făcut. Totul este programat”, spune Tudor Gheorghe
„Vă simţiţi mai realizat artistic ca menestrel sau ca actor?”
La această întrebare, Tudor Gheorghe a spus pentru GdS: „Din punct de vedere al popularităţii şi al impactului către lume, este clar că menestrelul este mai cunoscut decât actorul. Eu aş fi putut, ca actor, să fac carieră în Bucureşti, dar am preferat să stau în Craiova. De obicei, marii actori din provincie nu au fost luaţi în seamă foarte tare. În Bucureşti este presă multă (televiziuni, radiouri, ziare), cronicari, adică altă publicitate faţă de provincie. Îţi pot da nume de actori excepţionali din provincie, dar care nu s-au bucurat de faima unor actori mediocri din Bucureşti, „faimă” creată mai mult de presă. Aş lua exemplul unui actor din provincie, Dorel Vişan, din Cluj. Dorel a avut şansa filmului şi astfel a fost cunoscut. Dacă ar fi rămas doar un actor – excepţional însă – la Cluj, nu s-ar fi ştiut de el. Ce şansă ar fi avut acest mare şi extraordinar actor craiovean, Ilie Gheorghe, dacă rămânea actor de teatru la Craiova şi nu avea şansa atâtor roluri făcute excepţional în regia lui Silviu Purcărete nu numai la Craiova şi Sibiu, dar şi în străinătate. Şi aş avea multe asemenea exemple. Revenind la subiect, spun că eu am avut şansa de a ieşi din tiparele actorului şi a face altceva în aşa fel încât să atrag atenţia asupra mea”.
Pe lângă acest premiul special UNITER 2013, Tudor Gheorghe a fost distins însă şi cu multe alte premii, printre care câteva semnificative: premiul Academiei Române, Steaua României în grad de cavaler, iar Senatul Universităţii din Craiova l-a făcut Doctor Honoris Causa.
Leni Pinţea-Homeag, premiu pentru întreaga activitate
O altă distincţie specială i-a fost acordată de Senatul UNITER 2013 actriţei Leni Pinţea-Homeag – „Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate”. Pentru acest premiu au mai fost propuse actriţele: Mihaela Arsenescu Werner, Adela Mărculescu, Anda Caropol, Camelia Zorlescu, Cornelia Gheorghiu, Csíky Ibolya, Florina Cercel, Iarina Demian, Ileana Iurciuc, Ioana Bulcă, Ioana Crăciunescu, Irene Flamann, Klara Sebok, Leonie Waldman Eliad, Liliana Lupan, Ágnes Lőrincz, Mariana Neagu, Mariana Vasile, Monica Ghiuţă, Nina Udrescu, Paula Sorescu-Lucian, Rodica Mandache, Rodica Popescu Bitănescu, Simona Bondoc, Stela Popescu, Suzana Macovei, Violeta Popescu şi Virginia Itta Marcu.
Născută pe 9 aprilie 1941, în Moeciu de Jos, absolventă a IATC Bucureşti (1963, clasa prof. Al. Finţi), Leni Pinţea-Homeag a fost actriţă la Teatrul din Reşiţa (1963-1964), apoi la Teatrul Naţional Craiova (1964-2005), iar din 2005 s-a stabilit la Moeciu de Jos. Aceasta-i, în rezumat, prezentarea Doamnei Leni Pinţea-Homeag, actriţă craioveană cu o biografie impresionantă. „Pentru mine, fiecare diplomă pe care am primit-o în timpul activităţii mele artistice a fost o bucurie, un stimulent pentru ceea ce avea să urmeze. Distincţiile mă obligau întotdeauna la şi mai mult, la şi mai bine. Cred, însă, că cele mai valoroase diplome sunt acelea care sunt oferite după ani în care tu nu ai mai profesat, cum e cazul meu cu acest premiu UNITER 2013. Faptul că oamenii de teatru te ţin minte şi te recunosc după zece ani, 20 de ani, înseamnă că urmele, amprentele tale au fost adânci, nu s-au şters şi te readuc în memoria celor care te-au văzut şi apreciat… Mă bucur de premiul UNITER pentru că el vine după şapte ani de când cineva a pus punct carierei mele”, a declarat, pentru GdS, Leni Pinţea-Homeag.
Cei doi mari artişti, Tudor Gheorghe şi Leni Pinţea-Homeag au primit, în urmă cu câteva minute, distincţiile UNITER amintite.
Editor: Oana Olaru
