Prevederile din programul referitor la izolarea termică a blocurilor îl contrazic pe primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, care susţinuse că proprietarii apartamentelor nu vor plăti nici un leu. Aceştia pot fi amânaţi cu achitarea banilor, dar, în cele din urmă, tot va trebui să plătească.
GdS vă prezintă principalele puncte din ghidul solicitantului pentru programul privind creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, program pe care Olguţa Vasilescu l-a fluturat mereu în faţa craiovenilor, dar fără să spună ce prevede el cu adevărat.
Pentru început, trebuie să spunem că schema de finanţare lansată prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 are un buget total de 304 milioane de euro, din care 150 de milioane din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi 154 de milioane din contribuţia naţională (bugetul de stat, contribuţia autorităţilor locale şi cea a asociaţiilor de proprietari). Alocarea financiară (FEDR+Bugetul de stat, reprezentând 60% din valoarea eligibilă) pentru domeniul major de intervenţie (DMI) 1.2 „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe“ este de 182,4 milioane de euro, fiind repartizată pe cele opt regiuni de dezvoltare în mod egal. În consecinţă, valoarea financiară care revine fiecărei regiuni este de 22,8 milioane de euro. În medie, cele cinci municipii reşedinţă de judeţ din Oltenia (Craiova, Slatina, Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea) ar urma să aibă o medie de finanţare nerambursabilă în valoare de 4,56 milioane de euro. Într-un interviu acordat recent, secretarul de stat în MDRT, Marcel Boloş, aprecia că fondurile pot asigura reabilitarea termică a 46.000 de apartamente în municipiile reşedinţă de judeţ şi cele şase sectoare din Bucureşti. Statistic, înseamnă o medie de circa 1.000 de apartamente pe municipiu, adică 50 de scări de bloc cu patru etaje.
Cofinanţare de 10%-30% din partea proprietarilor
Ghidul solicitantului pentru această schemă de finanţare a fost lansat în dezbaterea publică până pe 9 septembrie şi ar putea suferi unele corecţii. Potrivit formei prezentate de MDRT, 60% din cheltuielile eligibile ale proiectelor sunt suportate din FEDR şi bugetul de stat, iar 40% – de către Autoritatea Publică Locală (APL) şi Asociaţia de Proprietari (AP). Ratele de cofinanţare ale APL şi AP vor fi modulate în funcţie de proporţia în clădire a familiilor cu venituri reduse: 30% din contribuţia APL şi 10% din contribuţia AP, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile-proprietari din clădire au un venit lunar net pe membru de familie sub 150 de euro; 20% din contribuţia APL şi 20% din contribuţia AP, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile-proprietari din clădire au un venit net lunar pe membru de familie sub 350 de euro; 10% din contribuţia APL şi 30% din contribuţia AP, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile-proprietari au un venit net lunar pe membru de familie sub 500 de euro. Important de precizat este că asociaţiile de proprietari au două soluţii în cazul cofinanţării acestor proiecte: fie plătesc direct cota de cofinanţare, fie plăteşte primăria, care recuperează ulterior banii de la asociaţie. „Autoritatea locală poate acoperi într-o primă fază cheltuielile care le revin proprietarilor, astfel încât proiectele să se implementeze în cel mai scurt timp, dar va trebui să recupereze ulterior de la asociaţia de proprietari sumele plătite. Sub ce formă? Aceasta va fi stabilită de comun acord de autoritatea locală şi asociaţia de proprietari“, a precizat, într-un interviu recent, secretarul de stat Marcel Boloş. Potrivit ghidului prezentat de MDRT, „modalităţile privind cofinanţarea cheltuielilor eligibile ale proiectelor de către AP şi/sau recuperarea sumelor plătite de către APL aferente contribuţiei AP se vor stabili de comun acord între autoritatea locală şi asociaţii, prin contractul de mandat“.
Care sunt obligaţiile asociaţiilor de proprietari
Contractul de mandat este actul prin care AP (mandantul) deleagă APL (mandatarul) să scrie şi să deruleze acest proiect cu finanţare europeană. Contractul de mandat se ataşează cererii de finanţare şi cuprinde drepturile şi obligaţiile pe care le au primăriile și asociaţiile de proprietari. Potrivit modelului (foto), primăria are mai multe obligaţii, cum ar fi elaborarea documentaţiilor, atribuirea contractelor de execuţie a lucrărilor, recepţia lucrărilor etc. Printre obligaţiile asociaţiei de proprietari se numără însuşirea valorilor şi durata de execuţie a lucrărilor, să constituie suma necesară cofinanţării etc. Preşedinţii de asociaţii au şi ei obligaţii strict stabilite prin contractul de mandat.
De asemenea, important de ştiut este că, pentru a fi eligibile, blocurile trebuie să fie construite în baza unor proiecte elaborate în perioada 1950-1990, iar regimul minim de înălţime trebuie să fie P+3. Printre documentele necesare se află şi hotărârea Adunării Generale (AG) a asociaţiei de proprietari, prin care se aprobă participarea la programul de reabilitare energetică a blocului, indicatorii tehnico-economici ai proiectului, cota de cofinanţare şi valoarea contribuţiei asociației de proprietari, cu menţionarea în clar a unuia dintre pragurile stabilite prin ghidul solicitantului (150 de euro, 350 de euro sau 500 de euro). O cerere de finanţare poate cuprinde mai multe proiecte grupate în funcţie de rata de cofinanţare a asociaţiei de proprietari. Aceasta trebuie să se încadreze în limitele de 1,7 milioane de lei – 46 de milioane de lei (inclusiv TVA).
