Dacă avionul IAR 99 nu s-ar fi lovit de un stâlp de electricitate, cei doi piloţi aveau şanse să scape nevătămaţi, în ciuda aterizării forţate
Ancheta continuă în cazul accidentului aviatic petrecut joi dimineaţă, la marginea Craiovei. Comisia de specialişti trimisă la faţa locului de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) urmează să stabilească din punct de vedere tehnic ce s-a întâmplat cu aeronava şi cu cei doi piloţi, iar apoi, în funcţie de concluziile acestei investigaţii de specialitate, procurorii militari – sub îndrumarea cărora se desfăşoară întreaga anchetă – o să dea verdictul în acest caz.
Investigatorii înclină să creadă – în baza probelor de până acum – că tragedia nu s-a întâmplat din cauza unei erori umane, ci mai curând a fost provocată de o problemă tehnică. Mai mulţi martori au susţinut că avionul cobora către sol în flăcări, însă, potrivit unor surse apropiate anchetei, specialiştii nu se bazează foarte tare pe aceste depoziţii, considerând că privitorii ar fi putut să confunde jetul rachetelor care propulsează scaunele ejectabile cu flăcările care păreau să învăluie aeronava. Aşadar, până în acest moment nu este stabilit cu certitudine dacă avionul a luat foc încă din zbor. Cert este însă că a fost cuprins de flăcări în momentul în care s-a lovit de un stâlp de electricitate, pe care l-a şi retezat.
Impact fatal
Desluşind urmele prăbuşirii, anchetatorii au deja o primă ipoteză cu privire la filmul tragediei: probabil din cauza unei probleme tehnice, avionul nu mai putea fi controlat suficient cât să fie condus până pe aeroportul aflat la doar 500 de metri distanţă. Totul trebuie să fi survenit într-un timp foarte scurt, din moment ce aviatorii experimentaţi care se aflau în carlinga acestui IAR 99 nu au avut timp nici măcar să contacteze turnul de control. Se pare că pilotul a decis să aterizeze „pe burtă“. În ultimele clipe în care a mai putut controla „Şoimul“, i-a imprimat o traiectorie de-a lungul miriştii, cât mai departe de casele din zonă. Doar că acea traiectorie se intersecta cu doi stâlpi ai reţelei de electricitate, iar avionul nu mai avea nici viteza, nici înălţimea necesare pentru a mai putea fi controlat în vederea modificării direcţiei. Impactul a fost inevitabil.
Aeronava de vânătoare s-a lovit de primul dintre stâlpii de electricitate, pe care l-a rupt aproape de nivelul solului. Stâlpul a sfâşiat aripa aeronavei, iar cei 1.300 de litri de cherosen (benzină de aviaţie, cu cifră octanică foarte ridicată) din rezervoare au luat foc. Nu incendiul a fost, însă, problema, ci mişcarea de rotaţie pe care impactul cu stâlpul i-a imprimat-o aeronavei exact în momentul în care pilotul şi copilotul acţionau maneta de ejectare.
Dacă n-ar fi fost stâlpul...
Primul care s-a ejectat a fost locotenent-comandorul Mihail-Relu Ioana. Investigatorii au găsit inclusiv cioburile din cupola spartă de scaunul ejectabil care a trecut prin ea. Doar că aeronava nu mai zbura drept, iar scaunul (propulsat de rachete) n-a mai fost proiectat în sus suficient cât să se deschidă paraşuta pentru a-i atenua şocul aterizării. Ioana a picat de la o înălţime apreciabilă – rupându-şi picioarele la contactul cu solul. În plus, a căzut în marea de flăcări produsă de combustibilul aprins, care s-a răspândit pe sol. A avut însă un mare noroc – câţiva constructori care lucrau la o casă din apropiere l-au scos la timp, altfel risca să moară fie din pricina arsurilor, fie a intoxicării cu fum.
Cercetările au arătat că şi comandorul Aurelian Cojocaru acţionase maneta de ejectare a scaunului. Dar scaunul n-a mai apucat să-şi ia zborul, sau, mai curând, motoarele-rachetă nu l-au mai împins în sus, ci în învălmăşeala de metal contorsionat provocată de explozia ce a urmat la impactul „Şoimului“ cu solul. Motorul cu reacţie s-a înfipt într-un mal de pământ, iar restul avionului s-a dezintegrat, bucăţi din fuselaj fiind împrăştiate la mai mult de 100 de metri distanţă. Trupul pilotului a fost găsit la zeci de metri de locul impactului, separat de scaunul ejectabil în care stătuse. Rănile pe care le suferise erau incompatibile cu viaţa. Anchetatorii bănuiesc că ambii piloţi ar fi scăpat nevătămaţi dacă aeronava n-ar fi lovit stâlpul de electricitate, chiar dacă ar fi aterizat „pe burtă“, în miriştea de lângă aeroport
Supravieţuitorul, transferat la Bucureşti
Resturile aeronavei au fost duse într-un hangar al Centrului de Cercetări şi Încercări în Zbor Craiova, pentru a fi studiate de specialişti. Tot la Craiova va fi descifrată şi „cutia neagră“ (în realitate de culoare portocalie) a aparatului, care conţine datele de zbor. Acestea ar putea să ofere investigatorilor o idee despre ce a produs această tragedie.
Informaţii esenţiale le-ar putea oferi supravieţuitorul acestui accident aviatic, însă locotenent-comandorul Mihail-Relu Ioana nu poate fi încă audiat. Grav rănit, el a fost transportat iniţial la Spitalul de Urgenţă Craiova. Joi seară, a fost preluat de la Craiova de o aeronavă C-27J Spartan, aparţinând Forţelor Aeriene Române, echipată pentru evacuare medicală, şi transportat la Bucureşti, unde a fost internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“. Pe durata transportului nu s-au înregistrat evenimente medicale deosebite, care să pună în pericol viaţa pacientului, informează MApN.
Ofiţerul a fost aşteptat de o echipă medicală multidisciplinară constituită din medici specialişti. În urma efectuării examenelor clinice şi paraclinice, s-a decis internarea pacientului în Clinica Anestezie și Terapie Intensivă, în vederea stabilizării funcţiilor vitale. Pacientul prezenta multiple fracturi şi arsuri de gradele II şi III pe aproximativ 12% din suprafaţa corpului şi a fost supus unei operaţii complexe, care a durat câteva ore. Prog-nosticul medicilor era rezervat pentru următoarele 24-48 de ore, susţine MApN.
Ceremonii de comemorare în toate unităţile
Ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a transmis, joi, un mesaj de condoleanţe familiei comandorului Aurelian Cojocaru:
„Am primit cu durere şi tristeţe vestea tragicei dispariţii a comandorului Aurelian Cojocaru, un brav pilot, căzut la datorie joi, 23 august, în timpul unei misiuni de antrenament la manşa avionului IAR-99 ŞOIM. Aviaţia militară română regretă profund pierderea unui camarad valoros şi este cu gândul la colegul rănit în acelaşi accident, locotenent-comandorul Mihail-Relu Ioana. Curajul acestor oameni care, zi de zi, se pregătesc şi îşi riscă viaţa trebuie să ne inspire şi să ne facă să-i privim pe temerarii văzduhurilor cu tot respectul şi admiraţia noastră. Acest grav eveniment s-a produs într-un moment de răscruce pentru Aviaţia Militară, moment în care, noi, decidenţii politici, trebuie să luăm hotărâri importante privind viitorul şi siguranţa piloţilor militari, şi chiar securitatea aeriană a ţării. Ne exprimăm întreaga compasiune şi adresăm sincere condoleanţe familiei îndoliate, tuturor celor care l-au iubit şi apreciat pe comandorul Aurelian Cojocaru. Dumnezeu să-l odihnească!“.
Vineri dimineaţă, în toate unităţile militare din ţară şi din teatrele de operaţii de peste hotare au fost organizate ceremonii militare şi religioase în semn de recunoştinţă şi deplin respect pentru comandorul Aurelian Cojocaru. La ceremonia de comemorare organizată la sediul MApN au participat ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu, secretarii de stat Sebastian Huluban şi Floarea Şerban, şeful Statului Major General, generalul-locotenent Ştefan Dănilă, şi personalul militar şi civil din structurile centrale ale instituţiei. După intonarea imnului naţional al României, s-a păstrat un moment de reculegere în memoria militarului care şi-a pierdut viaţa şi s-a oficiat serviciul religios.
