Samir Sprînceană a rămas cu cinci ani de închisoare în dosarul carduri de credit. El a precizat pentru GdS că a fost condamnat pentru o „frântură de infracţiune“ şi a povestit cum a reuşit să renoveze aproape tot arestul IPJ Dolj, în care a stat aproximativ opt luni.
Samir Sprînceană, Ovidiu Doran, Bogdan Niţulescu, Claudiu Bălan, Aurel Toma şi Liviu Sfetcovici au fost trimişi în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Craiova al DIICOT în octombrie 2010, fiind acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat şi deţinerea de echipamente, respectiv parole şi coduri de acces, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. Cercetările în acest dosar au fost începute în februarie 2010, atunci când procurorii DIICOT susţin că au aflat de existenţa unui grup infracţional din Craiova care se ocupa cu montarea pe bancomate din Germania, Franţa şi Italia a unor dispozitive „skimmer“ pentru a copia date de pe carduri bancare. Cu datele astfel obţinute erau clonate cardurile originale, după care din conturile titularilor erau retrase diverse sume de bani.
Procurorii DIICOT i-au identificat drept lideri ai grupului pe Sprînceană, Marius Tudoran, zis Pistol, şi Ion Dincă, zis Jane Hoţul. Ulterior, în urma cercetărilor şi interceptărilor, au mai fost identificaţi ca membri ai grupului Ovidiu Doran şi Mircea Balaci, care se ocupau efectiv de copierea datelor cărţilor de credit în Germania, Franţa şi Italia, dar şi Bogdan Niţulescu, finul lui Samir. Aparatura fusese cumpărată de la un anume Victor Stoica şi de la Corneliu Toma din Bucureşti.
Pedepsele
La sfârşitul lunii septembrie 2011, Tribunalul Dolj i-a condamnat pe cei şase inculpaţi pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată. Samir Sprînceană a primit cinci ani de închisoare, ca şi Toma, Niţulescu şi Doran, iar Sfetcovici şi Bălan au fost condamnaţi la trei ani, respectiv trei ani şi şase luni de închisoare. Aceeaşi instanţă a respins cererea privind restituirea dosarului la procurori pentru refacerea urmăririi penale formulate de Samir, Bălan şi Niţulescu.
Cei şase au făcut apel împotriva sentinţei date de Tribunalul Dolj, care s-a judecat până pe 18 aprilie 2012 la Curtea de Apel Craiova.
Miercuri, după ce au amânat pronunţarea de trei ori, au repus dosarul pe rol, după care au amânat din nou de trei ori pronunţarea, judecătorii de la Curtea de Apel Craiova au respins recursurile formulate de cei şase inculpaţi.
Astfel, în cazul celor şase au rămas în picioare pedepsele date de Tribunalul Dolj în septembrie 2011. Hotărârea de miercuri a Curţii de Apel Craiova poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte.
Apărarea lui Samir
Samir Sprînceană a declarat pentru GdS că până în acest moment judecătorii din Craiova au reuşit „performanţa“ să-l condamne pentru deţinerea de echipamente pentru falsificarea instrumentelor de plată electronică şi acces fără drept la un sistem informatic, deşi declaraţiile celor două martore nu au mai fost luate în seamă, la percheziţia domiciliară nu a fost găsită aparatură, iar în laptopul ridicat de procurori nu a fost găsit nimic.
Tribunalul Dolj a reţinut că declaraţiile martorelor au fost „oscilante“ în cursul procesului, motiv pentru care „instanţa va da eficienţă probelor ştiinţifice“ şi „urmează să se reţină participaţia penală a inculpatului Sprînceană Samir în modalitatea complicităţii“.
„Ori sunt lider al grupului, ori sunt complice? Şi dacă sunt complice, al cui sunt? Pe lângă acest aspect, instanţa ne-a respins cererea de aducere a unor martori, care au dispărut până la sfârşitul rechizitoriului întocmit de procurori“, a declarat Samir Sprînceană.
Acesta se referă la Marius Tudoran şi Ion Dincă, descrişi de procurorii DICOT drept capi ai grupului, dar şi la Victor Stoica şi Corneliu Toma, faţă de care procurorii DIICOT nu au dispus nici un fel de măsură, cum ar fi scoaterea de sub urmărirea penală ori cercetarea într-un dosar separat.
În final, în motivarea hotărârii Tribunalului Dolj din 29 septembrie 2011 se precizează că „evidente în stabilirea vinovăţiei sub forma intenţiei directe sunt şi notele privind sms-urile dintre diverşi membri ai grupului, dar şi transcrierile convorbirilor telefonice în care nu de puţine ori discuţiile cu privire la activitatea infracţională se purtau în mod deschis“.
Samir a mai spus că, la apel, la termenul de pe 28 martie, chiar procurorul DIICOT care a participat la ședinţa de judecată a susţinut că a comis o frântură de infracţiune. „Dacă pot spune ceva despre acest dosar este atât: condamnat pentru o frântură de infracţiune. Eu cred că la Bucureşti lucrurile nu vor rămâne aşa şi Înalta Curte ne va achita. La Curtea de Apel am cerut rejudecarea, pentru a fi audiaţi mai mulţi martori, însă s-a respins. Oricum, vreau să sesizez CSM pentru că instanţele din Craiova au încălcat flagrant principiul egalităţii armelor al CEDO, pentru că ni s-a refuzat aducerea şi audirea acelor persoane care apar, apoi dispar din rechizitoriu“, a mai spus Samir.
A renovat pe banii săi opt camere, holul şi sala de activităţi culturale
Samir Sprînceană a povestit cum, în cele aproape opt luni cât a fost arestat preventiv în acest dosar, a reuşit să renoveze pe banii lui aproape tot arestul IPJ Dolj. Samir a început povestea cu un reproş adus GdS pentru un articol publicat în ianuarie 2011, în care se „reproşa“ IPJ Dolj că îl ţine pe Samir în arest, deşi trebuia transferat în penitenciar din octombrie 2010, după ce a fost trimis în judecată. „Atunci aţi scris voi şi au hotărât să ne mute. Dacă mai întârziaţi puţin, reuşeam să renovez şi toaletele“, a spus Samir.
GdS scria în ianuarie 2011 că Samir a făcut o cerere ca să rămână în arest şi să muncească, poliţia a avizat-o prin semnătura comisarului-şef Nicuşor Badea, iar justiţia a aprobat-o prin semnătura magistratului Dumitru Uncheaşu, judecător delegat cu executarea pedepselor pe lângă arestul IPJ Dolj. Alături de Samir, în arest au mai rămas şi Doran şi Niţulescu, care, se zvonea atunci, au renovat celula în care stăteau. Numai că, potrivit spuselor lui Samir Sprînceană, în timpul în care a stat în arest a reuşit să renoveze pe banii săi şi cu mâna de lucru a arestaţilor preventiv opt camere, holul şi sala de activităţi culturale. În plus, a adus televizoare, cinci frigidere şi două cuptoare cu microunde, aparatură care, potrivit legii, a rămas în arest după plecarea sa.
„Mâncarea ne omora!“
„Le-am făcut cel mai modern arest. Am renovat o cameră şi le-am cerut, în schimb, voie să aduc televizoare, cerere care a fost aprobată. Am adus paturi, pentru că în arest erau unele în care îţi rupeai oasele. După ce am mai renovat două camere am cerut să pot aduce frigidere dacă vor să continuu cu lucrările. A urmat holul, pentru care am putut aduce două cuptoare cu microunde. Urma să fac wc-ul, care era format din trei cabine: una era înfundată, una era închisă, iar pe cea care mai funcţiona ne băteam toţi cei din arest“, a mai spus Samir.
Acesta a mai precizat că în timpul în care a stat în arestul IPJ Dolj a insistat ca cei bolnavi să primească regim alimentar şi să se respecte nomenclatorul de hrană. „Mâncarea ne omora! Din ce scrie în acel nomenclator de hrană nu ajungea mare lucru la noi. Ni se dădea în fiecare zi mâncare cu «jangale»(jumări), iar cei care ţineau regim primeau aceeaşi mâncare, dar fără jangale. O altă problemă era că după ora 22.00 se închideau celulele şi trebuia să ne facem nevoile într-o găleată. În final i-am convins să ne scoată pe rând pe cei care aveam nevoie la toaletă“, a încheiat Samir Sprînceană.
Solicitare
GdS a solicitat IPJ Dolj să comunice dacă cele susţinute de Samir Sprînceană sunt adevărate, mai exact ce lucrări s-au făcut în arestul IPJ Dolj între octombrie 2010 şi ianuarie 2011 şi din ce fonduri. Până în momentul redactării acestui articol, IPJ Dolj nu a răspuns însă solicitării GdS. În ianuarie 2011, conducerea IPJ Dolj a precizat că au fost făcute o serie de lucrări în arest, dar nu au avut nici o legătură cu şederea lui Samir.
