Informaticianul Constantin Mândruleanu, preşedintele Patronatului Regional Oltenia, cel care conduce una dintre cele mai prospere firme din Craiova, Microcomputer Service SA, este astăzi pus la zid în România, în vreme ce în afara ţării este distins cu diplome pentru tehnologii introduse pe piaţa autohtonă.
Există dovezi cu privire la faptul că Agenţia Naţională a Medicamentului emite adrese în funcţie de interesele conducerii/angajaţilor săi?
Spuneam, în interviul trecut, că Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM), sub atenta îndrumare a două firme germane, Linde şi Messer Gaz, emite adrese contradictorii către instituţii diferite, în funcţie de interesele meschine ale unor funcţionari. Astfel, la sfârşitul anului 2009, preşedintele ANM a trimis, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, către toate Direcţiile de sănătate judeţene, o adresă în care li se recomandă să utilizeze în spitale numai oxigenul 99,5% (adică oxigenul produs de Linde şi Messer Gaz), omiţând să menţioneze ceva despre oxigenul 93%, produs de concentratoar de oxigen, chiar în incinta spitalelor.
Ce v-a determinat să vă adresaţi justiţiei?
În această situaţie, ne-am adresat cu încredere Curţii de Apel Craiova şi am solicitat anularea acestui act administrativ care favoriza anumite firme clientelare. Şi acum este momentul să comentăm puţin despre justiţie. Nimeni nu se adresează de drag justiţiei. Şi mai ales, cei oneşti. Te adresezi pentru că te loveşti de nedreptate şi interese şi, mai ales, de corupţie. Te adresezi justiţiei pentru că ai epuizat tot arsenalul onest pe care îl ai la îndemână, într-o confruntare inegală şi discriminatorie cu instituţii ale statului, care nu apără interesele statului, ci interesele personale ale unor funcţionari numiţi politic şi vremelnic în funcţii de conducere. Într-o societate măcinată de atâtea interese obscure şi mafiote, te adresezi justiţiei cu speranţa că aceasta este soarele ce poate aduce lumină şi dreptate într-o lume întunecată şi nedreaptă.
Ce decizie a luat judecătorul în acest caz?
Iată ce decide justiţia craioveană într-un proces prin care Microcomputer Service are curajul să ceară Ministerului Sănătăţii anularea actului administrativ prin care ANM recomandă spitatelor numai oxigenul 99,5% în dauna oxigenului 93% produs de dispozitive medicale, după tehnologie americană. Prin înţelepciunea sa, doamna judecător Teodora Bănescu constată după raţiuni inexplicabile că actul administrativ amintit este o simplă informare a spitalelor, fără nicio influenţă asupra mediului concurenţial. Este uluitor cât de uşor poţi să distorsionezi competiţia. În loc ca tu, judecător, să decizi participarea cât mai multor produse echivalente sau firme la licitaţiile electonice de achiziţii publice, fie şi pentru motivul că prin acestă participare scade preţul produselor ofertate, se ia o decizie împotriva naturii.
Ce impact va avea această decizie asupra mediului de afaceri?
Această decizie ştrangulează mediul de afaceri craiovean deoarece un judecător decide ca numai anumite firme să participe la licitaţii pe piaţa oxigenului medicinal din spitale şi anume, Linde şi Messer Gaz, chiar dacă legea achiziţiilor nu e respectată. Degeaba i s-au prezentat doamnei judecător Teordora Bănescu documente argumentate ştiinţific că oxigenul 93%, produs de dispozitive medicale, corespunde întocmai definiţiei medicamentului din Legea Sănătăţii, că potrivit standardului medical internaţional şi românesc ISO 10083 este echivalent cu oxigenul 99%, că este folosit de 30 de ani în SUA, Canada şi Australia şi în România de 10 ani fără incidente, că există o expertiză medicală elaborată de prof. univ. dr. Andrei Bondari, prof. univ. dr. Cornel Sabetay şi prof. univ. dr. Florin Purcaru, care stabileşte că oxigenul 93% este medicament din anul 1990 în Farmacopeea Americană, că a fost reconfirmat şi de însuşirea sa de către Farmacopeea Europeană. Inutil. Doamna judecător Teodora Bănescu a decis ca oxigenul 93% să nu participe la licitaţii, demontând toate argumentele care i s-au adus prin aceea că dacă oxigenul 93% nu are autorizaţie de punere pe piaţă nu este medicament, ignorând faptul că dispozitivul care produce oxigenul 93% are autorizaţie de punere pe piaţă. Dacă concentratorul de oxigen, care este dispozitiv medical, nu ar produce oxigen medicinal, conform scopului pentru care a fost construit, nu ar primi autorizaţie de punere pe piaţă de la organismele europene. Ministerul Sănătăţii nu s-a prezentat la acest proces, prezentând supoziţii neargumentate şi false şi veţi înţelege de ce. Să presupunem că sunt într-o excursie în SUA şi mă îmbolnăvesc. Normal, mă adresez unui medic american care îmi va prescrie o listă de medicamente americane. Mă întorc în România şi conutinui tratamentul cu medicamente americane până mă însănătoşesc. Conform gândirii doamnei Teodora Bănescu, aceste medicamente americane neavând autorizaţie de punere pe piaţă în România (de fapt, autorizaţie de comercializare) nu sunt medicamente. Doamna judecător a mai consfinţit şi o altă decizie, şi anume, că dacă un medicament nu face parte din nomenclatorul de medicamente din România, nu este medicament. Adică dacă un medicament american nu este în acest nomenclator, înseamnă că nu e medicament.
Ce impact va avea această decizie asupra comunităţii?
Prin aceste decizii, justiţia craioveană nu numai că distruge competiţia, eliminând noi tehnologii, dar elimină şi o firmă craioveană, care plăteşte anual taxe şi impozite în Craiova de cca. 1,2 mil RON. Eliminarea firmelor craiovene din competiţie înseamnă mai puţini bani la bugetul local, mai multă sărăcie şi invidie, înseamnă mai multe străzi neluminate şi mai multe gropi pe drumuri în Craiova, înseamnă pierderi de locuri de muncă şi creşterea infracţionalităţii. Din păcate, toate acestea nu sunt generate numai de decizii eronate ale justiţiei craiovene. Ele se alătură şi deciziilor iresponsabile ale Direcţiei Finanţelor Publice Dolj, un alt organism opresiv, care din cauza miopiei avansate, vede albinele drept viespi, prin urmare ele trebuiesc ucise.
