Pe fondul unei situaţii politice interne extrem de tensionate, ca urmare a adoptării noilor măsuri de austeritate pentru a face faţă crizei financiare şi a redobândi încrederea partenerilor europeni, premierul Georges Papandreou a decis efectuarea unui turneu în principalele capitale ale zonei euro – Luxemburg, Berlin, Paris. Vineri, înainte de a ajunge la Berlin, el s-a oprit în Luxemburg, unde a purtat convorbiri cu una dintre personalităţile-cheie ale zonei euro, Jean-Claude Juncker, prim-ministru luxemburghez şi preşedintele Eurogrupului (ce reuneşte miniştrii de finanţe ai zonei euro). „Un plan de acordare a unui sprijin financiar Greciei nu pare a fi necesar“, a declarat Juncker după întrevederea cu Papandreou, adăugând însă – idee aşteptată, de altfel, pe pieţele financiare – că europenii sunt gata să adopte „măsuri coordonate şi ferme, dacă ele se vor dovedi necesare“. În opinia lui Juncker, măsurile de austeritate bugetară anunţate joia trecută la Atena sunt „decisive“ şi angajamentele luate de guvernul elen „deschid în mod clar calea spre o ieşire din situaţia în care se află în acest moment Grecia“.
Premierul elen, primit la Berlin de o campanie de presă denigratoare
Angela Merkel, încorsetată de reticenţa generală a opiniei publice germane faţă de ideea acordării unui ajutor financiar Greciei, a depus realmente mari eforturi, vineri, pentru a destinde atmosfera deloc calmă în ultimele săptămâni între ţara sa şi Atena. În declaraţia de după întrevederea cu Papandreou, ea a felicitat guvernul elen pentru curajul cu care a luat ultimele măsuri de austeritate şi, la fel ca Jean-Claude Juncker, a apreciat că grecii nu au nevoie de un ajutor financiar. Potrivit Angelei Merkel, „stabilitatea zonei euro este asigurată. Problema unui ajutor financiar destinat Greciei nu se pune şi există semne că nici nu se va pune“. A subliniat însă că Atena va trebui să depună în continuare eforturi pentru asanarea deficitului, insistând asupra modernizării economiei elene, obiectiv pentru atingerea căruia Germania este gata să acorde sprijin. Papandreou, subliniau comentatorii posturilor de televiziune, a obţinut, astfel ceea ce aştepta de la prima putere economică europeană: declaraţii de sprijin care să ajute ţara să-şi redobândească încrederea. Premierul elen a mulţumit Germaniei pentru suportul acordat şi a ţinut să precizeze – pentru a nu ştiu câta oară – că Grecia nu a cerut nimănui să-i acorde ajutor financiar. Nu a scăpat însă prilejul de a da o replică ziarelor germane care în ultimele săptămâni desfăşoară o „teribilă campanie de denigrare a poporului grec“. Revista Focus a fost cea care a declanşat campania, cu articolul intitulat „Fraudatorii Eurolandului“, însoţit de o caricatură mai mult decât jenantă. De circa o săptămână, cotidianul Bild, citit zilnic de 12 milioane de cetăţeni, a fost şi mai virulent, prezentând Grecia drept o ţară de „risipitori“, „pungaşi“ şi „leneşi“. În ziua sosirii premierului elen la Berlin, Bild publica o scrisoare deschisă adresată acestuia, în care, între altele, se spunea: „În Germania, nimeni nu trebuie să plătească mită de mii de euro pentru a avea un pat în spital. Germania are şi ea datorii mari, dar noi le rambursăm, deoarece ne trezim dimineaţa devreme şi muncim toată ziua. Vă dăm parale, daţi-ne Corfu“. Răspunzând acestor denigrări, Papandreou a declarat: „Grecii nu au corupţia în sânge, după cum nici germanii nu au avut nazismul în sângele lor“. Deputaţilor germani care au sugerat Greciei să-şi vândă o parte din insule pentru a-şi achita datoriile, Papandreou le-a răspuns: „Cred că sunt soluţii mai inteligente pentru resorbirea deficitului bugetar decât vinderea insulelor greceşti“. Într-un interviu acordat cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, premierul elen afirmă: „Noi nu am cerut contribuabililor germani (…) să ne plătească vacanţele şi pensiile. Nu cerem bani. Ceea ce dorim este sprijinul Uniunii Europene şi al partenerilor noştri pentru a putea obţine credite pe pieţele financiare în condiţii mai bune. Fără acest ajutor nu vom putea opera schimbările avute în vedere. Grecia, care se confruntă cu grave probleme bugetare şi se zbate sub povara datoriilor, nu doreşte să fie Lehman Brothers a Uniunii Europene“. La Paris, unde a avut programată o întrevedere cu preşedintele Nicolas Sarkozy, atmosfera a fost cu totul alta. Sâmbătă, într-o declaraţie făcută la Salonul Agriculturii, Nicolas Sarkozy a salutat eforturile guvernului grec pentru redresarea situaţiei financiare. Grecia, le-a spus el reprezentanţilor sectorului agricol francez, este un debuşeu important pentru crescătorii de vite francezi şi a subliniat că, odată adoptată moneda unică, nu poate fi lăsată o ţară din zona euro să se prăbuşească. „Dacă nu există solidaritate între noi, dacă nu există o guvernare economică, a adăugat Sarkozy, existenţa monedei euro nu ar mai avea sens“.
Parlamentul European va ancheta cauzele crizei din Grecia
Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal şi democrat (ADLE) din Parlamentul European, a obţinut acordul ca, până la sfârşitul acestei luni, să fie organizată o audiere publică a tuturor celor implicaţi în falsificarea, în 2001 şi 2002, a conturilor publice ale Greciei, pentru a-i permite să intre în zona euro. Comisia pentru afaceri economice şi monetare are misiunea de a organiza această audiere în cadrul căreia sunt invitaţi reprezentanţii Comisiei Europene, ai Eurogrupului, ai BCE, Eurostatului, ai guvernului elen, ai băncii Goldman Sachs şi ai altor instituţii financiare. Această audiere, declară Verhofstadt, nu are menirea de a găsi un ţap ispăşitor, ci de a înţelege cum de a fost posibil ca întregul lanţ politic şi administrativ – de la Atena la Bruxelles, trecând prin Frankfurt – să nu observe că datele furnizate de Grecia sunt false şi, mai ales, de ce?
Maria CORA (corespondenţă din Freiburg)
