La sfârşitul acestei săptămâni a avut loc la Bucureşti conferinţa internaţională cu tema „Justiţia, presa şi societatea civilă. Împreună împotriva criminalităţii organizate“.
Dezbaterea pe un subiect atât de important a adus la un loc, în premieră, specialişti din domeniu: judecători, procurori, oficiali guvernamentali, profesori, experţi criminalişti, reprezentanţi ai societăţii civile şi jurnalişti de investigaţie din România, Italia, Spania, Olanda şi SUA.
Agenda conferinţei a debutat cu o analiză a modului de reacţie socială şi juridică în combaterea fenomenului crimei organizate. Fiecare participant a prezentat punctele vulnerabile din perspectiva propriei profesii.
„Am organizat această conferinţă pentru a avea un dialog între justiţie şi media. Printr-o discuţie deschisă, putem să ne ajutăm reciproc“, a declarat Dana Gîrbovan, preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.
„Avem nevoie de acces transparent, centralizat şi on line la informaţii care ne ajută să investigăm structuri ale crimei organizate. Ne referim la informaţii financiare, despre proprietate, arestări, trimiteri în judecată şi sentinţe. Există jurnalişti oneşti, specializaţi în investigarea crimei organizate, care, odată ce au acces rapid la reţele jurnalistice, softuri şi baze de date, pot publica anchete de presă relevante, utile publicului şi anchetatorilor“, a declarat Sorin Ozon, preşedintele Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie.
„În materia accesului presei la informaţii, privind dosarele penale în faza de anchetă şi în faza de judecată, practicile în sistemul judiciar sunt neunitare. În etapa anchetei penale, există divergenţe între structurile de Parchet cu privire la oferirea rechizitoriilor către presă. Ar fi nevoie de o intervenţie a CSM care să lămurească limitele accesului la informaţii atât în faza de anchetă, cât şi în cea de judecată“, a declarat Laura Ştefan, expert anticorupţie Iniţiativa pentru o Justiţie Curată.
Au fost abordate principalele domenii unde legislaţia defectuoasă, presiunile politice, lipsa de resurse umane sau logistice, corupţia şi incompetenţa profesională ajută la proliferarea structurilor de crimă organizată. Toate nivelurile societăţii pot fi atinse de acest flagel: magistraţi, poliţişti, inspectori financiari, avocaţi, ziarişti, politicieni, oameni de afaceri. Au fost identificate principalele victime ale crimei organizate şi metodele de sprijinire a acestora. S-a discutat atât despre abuzuri, cât şi despre moduri de lucru exemplare şi bune practici în toată activitatea celor care au un rol în combaterea crimei organizate.
Cele mai grave probleme
S-a discutat despre poziţia geografică relevantă a României, precum şi despre necesitatea cooperării în reţelele naţionale şi internaţionale. Printre cele mai grave probleme identificate se numără legislaţia contradictorie ori netranspusă în practică, durata îndelungată a proceselor penale, imposibilitatea practică a confiscării averilor dobândite din activităţi de crimă organizată şi nefuncţionalitatea practică a unui sistem eficient de protecţie a martorilor şi a victimelor.
Gary Dickson, ofiţerul de legătură al FBI România, a prezentat modul în care o informaţie devine probă în Statele Unite şi diferenţele majore dintre ţările noastre în ceea ce priveşte modul de instrumentare a cazurilor de crimă organizată. Principala diferenţă în SUA este ritmul în care se desfăşoară procesul în instanţă, generat de diferenţele procedurale dintre sistemul de jurisidicţie al majorităţii ţărilor europene şi common law.
Fenomenul corupţiei a fost analizat prin prisma de catalizator al criminalităţii organizate. S-a făcut referire la cazuri de implicare a unor reprezentanţi ai statului sau ai presei în protejarea criminalităţii organizate şi despre modalitatea în care pot fi influenţate soluţiile în instanţă, inclusiv prin iniţiative legislative acceptate de parlament în cursul derulării procesului şi care favorizează inculpaţii.
Organizatorii vor redacta şi vor publica o analiză detaliată a problemelor discutate în cele două zile. Principalul obiectiv rămâne identificarea unor direcţii şi grupuri de discuţie pentru formularea unor propuneri concrete către legislativ şi executiv.
Conferinţa a fost organizată de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România împreună cu Iniţiativa pentru o Justiţie Curată şi Fundaţia Friederich Ebert Stiftung. Parteneri au fost Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Flare Network şi Magistrats Européennes pour la Démocratie et les Libertés.
