Crin Antonescu, candidatul liberal la funcţia de preşedinte, a declarat într-un interviu acordat în exclusivitate GdS că are şanse mari să intre în turul doi, acolo unde şi-ar dori să-l întâlnească pe actualul şef al statului, Traian Băsescu. Antonescu nu îşi mai doreşte un guvern minoritar PNL susţinut din umbră de PSD. Cât despre refacerea Alianţei D.A., acesta a spus sec: „Este perfect ireală.“
Rep.: Dacă în această campanie electorală mesajele dumneavoastră nu ar fi centrate majoritar împotriva lui Traian Băsescu, ce mesaj le-aţi transmite românilor?
C.A.: Mesaj de bun-simţ şi tot ceea ce înseamnă la nivel politic bun-simţ, care nu este determinat de campania electorală. România de asta are nevoie de multă vreme. Iar mesajul acestor zile este acela că există alegere, că nu toţi politicienii şi toţi candidaţii sunt la fel şi că soarta noastră depinde de alegerea pe care o facem acum. Cu alte cuvinte, nu staţi acasă pentru că asta este un cec în alb pentru cei care conduc România acum.
Rep.: Credeţi că românii vor ieşi la vot?
C.A.: Altfel nu mi-aş face campanie.
Rep.: Dacă tot vorbeaţi de bun-simţ, declaraţiile din ultima vreme ale domnului Ludovic Orban, prim-vicepreşedinte al PNL, sfidează bunul-simţ. A declarat că doar beţivii, drogaţii, prostituatele şi ţiganii l-ar vota pe Băsescu…
C.A.: E o declaraţie nefericită, de care m-am şi delimitat în repetate rânduri şi cred că se întâmplă şi pentru domnul Orban în campania electorală. Nu cred că există comparaţie, însă, între modul în care au făcut campanie celelalte două partide.
Rep.: Limbajul lui Ludovic Orban a derapat şi astăzi (miercuri – n.r.) când, vorbind despre Traian Băsescu, a spus că nici târâş nu l-ar primi pe Traian Băsescu într-o nouă alianţă D.A.
C.A.: Se poate …
Rep.: Aduce acest lucru atingere campaniei dumneavoastră ?
C.A.: Eu sper că nu. Dar, în acelaşi timp, vă întreb dacă e la fel de semnificativ faptul că pe domnul Orban îl poate lua gura pe dinainte cu o expresie sau alta în comparaţie cu faptul că cineva face campanie electorală cărând oameni cu sute de autobuze, făcând repetiţii la mitinguri şi ameninţând oamenii care nu sunt de acord cu interdicţia de a mai călca în Oltenia.
Rep.: Vorbeaţi de sondajele de opinie care manipulează opinia publică. Care credeţi că sunt adevăratele procente ale candidaţilor?
C.A.: Este vorba de o variaţie de 22-25% pentru mine şi Mircea Geoană. Deci, e o diferenţă de trei procente, care este la nivelul marjei de eroare. Sorin Oprescu este undeva în banda 8-10-11%, iar Traian Băsescu, undeva între 30 şi 34%.
Rep.: Ce ar putea decide în ultima săptămână de campanie candidatul din turul doi?
C.A.: Scorul este foarte strâns. Mai multe lucruri ar putea decide acest lucru. Discuţii şi dezbateri televizate, dar domnul Geoană fuge, domnul Geoană vrea cu domnul Băsescu, nu cu ceilalţi candidaţi. De exemplu, posibilitatea pentru toţi candidaţii de a fi mediatizaţi în mod egal, o desfăşurare corectă a procesului electoral. E foarte importantă disciplina maşinii electorale a fiecărui partid. A PNL este la turaţie maximă, dar se pune problema dacă este la fel de puternică. Din punctul meu de vedere, ca să stau liniştit, ar trebui să am câteva puncte bune în faţa lui Mircea Geoană.
Rep.: Credeţi că vor fi fraudate alegerile?
C.A.: Păi, dacă domnii de la PD-L cred asta, cei de la PSD ţipă în gura mare, noi ce să mai spunem?
Rep.: Cu cine aţi dori să intraţi în turul doi?
C.A.: Cred că ar fi cel mai instructiv pentru toţi cei pasionaţi de campanii electorale şi politică să intru cu Traian Băsescu pentru a se vedea că în ţara asta şi eu, şi mulţi alţi oameni nu cad de pe scaun când se întâlnesc cu el, pentru a se vedea că el dă din colţ în colţ când cineva îi pune întrebări foarte clare, că în ţara asta se pot confrunta două moduri de a face politică, şi nu doar două tipuri diferite de demagogie. Cel mai periculos pentrut mine ar fi Sorin Oprescu în finală.
Rep.: Cât de reală este refacerea Alianţei D.A.?
C.A.: Este perfect ireală, este imposibilă.
Rep.: De ce?
C.A.: Domnul Orban a explicat pe înţelesul tuturor. Cu un om care te-a insultat, care şi-a încălcat cuvântul, te-a defăimat, care te-a călcat în picioare trebuie să fii destul de slab la minte să mai închei o înţelegere. Alianţa D.A. s-a înfiinţat în 2003 pentru a împiedica controlarea totală a puterii de către un partid-stat şi de către ambiţia nemăsurată a lui Adrian Năstase. Ar fi caraghios să vorbim despre refacerea Alianţei D.A. Că, la un moment dat, nu ştiu când şi dacă, PNL şi PD-L ar putea face ceva politic în comun, aia nu ar mai fi Alianţa D.A.
Rep.: Pe cine vedeţi preşedinte la PNL dacă veţi câştiga alegerile prezidenţiale?
C.A.: Sincer, nu am în acest moment o opţiune, pentru că preşedintele unui partid este omul cel mai potrivit la un anumit moment. Să vedem în acel moment ce se întâmplă. Momentan este un prim-vicepreşedinte, Ludovic Orban, el va conduce interimar partidul până la organizarea congresului în prima parte a anului 2010. Vă asigur că nu voi influenţa alegerea preşedintelui.
Rep.: Care sunt primele măsuri economice pe care credeţi că ar trebui să le implementeze noul guvern?
C.A.: Sunt măsurile cu caracter imediat, care să scoată economia românească din paralizie: abrogarea impozitului forfetar, neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea taxelor şi a impozitelor, a TVA şi a cotei unice.
Rep.: E surprinzător, pentru că unele ţări din jur au mărit taxele şi impozitele, inclusiv TVA-ul pentru a colecta bani la buget. În România se poate?
C.A.: Asta e o veche poveste socialistă în care, întotdeauna, bugetul statului a fost sărac. Singura dată când s-a aplicat povestea liberală, cu prilejul cotei unice de impozitare, bugetul a fost bogat. Dacă ne uităm numai la modelul german, veţi vedea că taxele şi impozitele scad şi nu este singurul exemplu. Nu mai vorbesc de Bulgaria, care are, de bună vreme, cotă unică de impozitare 10%.
Rep.: De ce nu votează această coaliţie majoritară şi acum vă întreb pe dumneavoastră în calitate de preşedinte al PNL…
C.A.: Această majoritate, vă rog, nu este coaliţie, e doar o majoritate!
Rep.: Această majoritate de ce nu votează guvernul în momentul de faţă pentru a scăpa de criză, iar apoi, dacă ieşiţi dumneavoastră preşedinte, să faceţi alt guvern? De ce îndârjirea asta?
C.A.: Pentru că această majoritate sau noi, în orice caz, nu confundăm deloc învestirea unui guvern Croitoru sau Negoiţă cu ieşirea din criză. Asta este teoria lui Traian Băsescu, o teorie demagogică, perfect demagogică, şi anume că, dacă i se pune lui ce guvern vrea, va ieşi România din criză. România a intrat în această nenorocire de criză cu guvernele lui Traian Băsescu şi, mă rog, pentru vreo nouă luni, şi al lui Mircea Geoană şi, deci, n-are cum să fie credibilă pretenţia lui Traian Băsescu că dispune de guverne miraculoase care ar trebui numai să fie votate să ne scoată din criză. Cum să mă scoată din criză cei care m-au adâncit în criză?
Rep.: Practic, existenţa sau nonexistenţa unui guvern în momentul de faţă sunt pe acelaşi prag?
C.A.: Nu sunt pe acelaşi prag, România are probleme suplimentare pentru că nu are un guvern cu depline puteri, dar această întrebare, de ce nu are un guvern cu depline puteri, trebuie adresată lui Traian Băsescu, care n-a răspuns nici până acum la întrebarea de ce nu a desemnat un candidat acceptat de o majoritate, respectiv Klaus Johannis, decât cu răspunsul „pentru că nu vreau eu, pentru că nu îmi plac cei care l-au propus“. Or, domnul Traian Băsescu poate să facă ce îi place acasă, poate să facă după ce nu va mai fi preşedinte, dacă îl lasă domnul Blaga prin curte, prin Aleea Modrogan, dar nu poate să facă în România. Poate chiar la Primăria Craiovei, dar dacă domnul Solomon n-o să-i mai fie aşa devotat şi se întoarce cumva la PSD?
Rep.: Care e formula de guvernare care v-ar conveni dumneavoastră?
C.A.: Aceea care să lucreze pentru interesele românilor, aceea care să fie capabilă să ia măsuri clare, hotărâte şi…
Rep.: Concret?
C.A.: Păi, nu ştiu. Cu partidele care se vor dovedi capabile să vină şi să dea miniştrii competenţi şi nu miniştrii garantaţi de Vanghelie, cu partidele care vor veni şi vor înţelege să construiască această majoritate şi guvernul ei în jurul unor obiective naţionale, şi nu în jurul unor interese de clică, de puşculiţă şi de coterie de partid.
Rep.: Cum credeţi că vor fi privite după alegeri partidele care dărâmă trei guverne?
C.A.: Dacă există partide care dărâmă trei guverne sunt nişte partide puternice. Eu nu ştiu partide din astea în România. Eu ştiu că, în România, o singură dată, un singur guvern a fost dărâmat printr-o moţiune de cenzură, nu ştiu de trei guverne care să fi fost dărâmate.
Rep.: Cu ghilimelele de rigoare, dacă vă simţiţi mai bine aşa…
C.A.: Partide consecvente şi partide care fac politică reprezentând pe cei care i-au ales şi nu fiind slugile unui om. Nu ştiu cum e privit un preşedinte care refuză de trei ori sau de două ori, până acum, o soluţie care are şi majoritate parlamentară, care se bucură după toate evaluările sociologice de încrederea unei bune părţi dintre români şi o soluţie împotriva căreia nu poate da nici un răspuns concret.
Rep.: Aparent, are 34% în sondaje. E un răspuns la întrebarea dumneavoastră, cum îl privesc românii pe preşedinte.
C.A.: Dacă ăsta e răspunsul dumneavoastră…
Rep.: Este un răspuns posibil, nu este al meu, personal.
C.A.: Atunci vă spun şi eu că 34 e puţin. Gândiţi-vă că, în conformitate cu aceleaşi sondaje, şi eu cu Geoană şi cu Kelemen Hunor avem vreo 60, aşa încât nu e ăsta răspunsul.
Rep.: Dacă ieşiţi preşedinte, credeţi că actuala majoritate va forma şi un guvern?
C.A.: În primul rând, dacă ies preşedinte, cred că asta e bine să reţineţi, eu oricum îmi permit să v-o spun, dacă ies preşedinte are voie să mai stea în Oltenia şi cine mă critică pe mine. Asta e o chestie pentru liniştea tuturor. Poate chiar şi a dumneavoastră (Râde). Această majoritate actuală pentru Johannis e foarte probabil să se menţină. Trebuie însă mai mult decât în acest moment, trebuie atunci făcut un guvern politic şi e de văzut dacă această formulă va reuşi să construiască un guvern politic pe criteriile de care vorbeam înainte. Eu sper că da.
Rep.: Dacă veţi câştiga preşedinţia, mai credeţi că este posibil un guvern minoritar PNL susţinut de PSD?
C.A.: Posibil este, dar nu e deloc de dorit.
Rep.: Credeţi cu toată sinceritatea că PSD-ului şi domnului Mircea Geoană le convine soluţia pe care aţi găsit-o, Klaus Johannis?
C.A.: Aa, nu, nu cred că le convine, dar eu nu doresc să fac procese de intenţie altora! De altfel, Mircea Geoană şi PSD-ul au spus că ar fi susţinut o variantă Johannis până pe 6 decembrie, urmând că după aceea, în funcţie de cine e preşedinte, să vadă ce fac. E dreptul lor. Nu cred că sunt încântaţi de o asemenea variantă.
Rep.: De ce îl susţin?
C.A.: Îl susţin până pe 6 decembrie pentru că au înţeles că, în situaţia în care se afla şi se află în continuare România, trebuia să facem cu toţii sacrificii şi că formula cea mai bună era aceea a unui independent, ca să nu se piardă încă două luni sau trei luni, de când a început această criză, până la alegeri. În sensul acesta, PSD-ul a procedat responsabil, spre deosebire de Băsescu şi PD-L.
Rep.: Credeţi că PNL-ul va creşte mai mult de 20% şi dacă da, când, dacă nu, de ce?
C.A.: PNL-ul este un partid care poate să crească mult peste 20%, însă nimic nu garantează asta. În România s-a văzut cum un partid de 7-8% a ajuns la un un moment dat la aproape 40% şi e vorba de Partidul Democrat. Desigur că vom vedea şi procesul invers, foarte repede, după ce Traian Băsescu nu va mai fi preşedinte. Eu cred însă că PNL poate să crească statornic peste 30% chiar, nu doar peste 20%.
