Tradiţii pescăreşti în Clisura Dunării

România este opera Dunării. Fluviul i-a dat un hotar şi un reper în lume, făcând să i se spună ţara de la Dunăre, dar, mai ales, i-a dat un spaţiu, şlefuindu-l până la cel din urmă amănunt. Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a fost îndeletnicirea de bază a locuitorilor din Clisura Dunării.
Aici a avut loc duminică o manifestare culturală şi gastronomică ce doreşte să reînvie spiritul tradiţional pescăresc, pierdut în vremurile moderne, şi să readucă în atenţia comunităţilor locale tradiţia pescuitului şi a gătitului pescăresc.
Arome alese, peşte din toate soiurile şi invitaţi cu poftă de a mânca cât mai multă ciorbă de peşte. Acestea au fost ingredientele de bază ale sărbătorii din oraşul Moldova Nouă, unde duminică au luat parte la festivalul intitulat „Căldarea Pierdută“ peste 200 de curioşi, veniţi atât din România, cât şi din Serbia, pentru a se înfrupta din preparatele tradiţionale ale pescarilor din Clisură.
Festivalul-concurs a aliniat la start peste 20 de pescari-bucătari, care s-au întrecut în prepararea celei mai gustoase ciorbe de peşte.
Câte bordeie atâtea obiceie, iar pescarii au tratat cu seriozitate concursul şi au pus în aplicare toate secretele din moşi-strămoşi pentru prepararea celei mai bune mâncări.
„Am pus de toate în ciorbă, legume, verdeaţă, condimente şi mai multe sortimente de peşte. Cel mai important este ca peştele să fie lăsat să fiarbă mai mult la foc mic, să nu fie făcut repede“, a spus un concurent din Baziaş.
Dacă unii au folosit aragazurile portabile şi apă de la fântână, alţii au luat apă direct din Dunăre şi au aprins foc de lemne sub căldarea în care au preparat ciorbă pentru toată lumea.
„Eu cred că lucrurile cele mai importante la ciorba de peşte sunt ceaunul şi focul de lemne, astfel peştele se pătrunde mai bine, iar dacă mai pui şi verdeaţă şi adaugi şi un pic de ţuică, ai făcut cea mai gustoasă ciorbă de peşte“, a spus alt concurent, venit din comuna Pojejena.
După atâta ciorbă şi laude, a venit timpul mesei şi toţi au mâncat, din picioare şi pe unde au apucat.
„Este cea de-a doua ediţie a concursului «Căldarea Pierdută» şi vrem să păstrăm ce a mai rămas din tradiţiile pescăreşti de pe Clisura Dunării. Ciorbele sunt făcute după reţete autentice foarte vechi şi se ştie că nu poţi să faci o ciorbă de peşte bună dacă nu eşti pescar“, a spus Eugen Băleanu, organizatorul concursului.
Cum pescarii îşi petrec foarte mult timp pe Dunăre, au apărut în acest colţ de ţară unde fluviul intră în România şi piraţii, care nici în zi de sărbătoare nu s-au putut abţine de la obiceiurile lor.
„Noi credem că ar trebui să câştigăm, pentru că ciorba noastră este făcută doar din ce am furat. Tot ce avem în ceaun este de la alţii, peştele, legumele, până şi cuţitul este furat! Noi suntem piraţi şi astea sunt obiceiurile noastre“, au spus piraţii concurenţi.
„«Căldarea Pierdută» este un concurs prin care ne dorim refacerea tradiţiilor şi renaşterea acestei zone deosebit de frumoase. Pescuitul rămâne încă meseria de bază în zona noastră şi vrem să promovăm şi să păstrăm cât mai mult aceste tradiţii de preparare a mâncărurilor din peşte şi, de ce nu, să revenim la vechile obiceiuri“, a declarat primarul oraşului Moldova Nouă, Ion Chisăliţă.
Până înspre miezul nopţii, cei care au luat parte la sărbătoarea pescărească au consumat aproape o tonă de ciorbă preparată chiar pe malul Dunării, în căldările pescarilor.