Bugetarii cu venituri mari ar putea să nu mai beneficieze de majorări salariale pentru o anumită perioadă, creşteri care vor fi aplicate în principal în cazul persoanelor cu venituri mici, pentru asigurarea unui echilibru între diferite categorii de angajaţi, a declarat ieri premierul Emil Boc.
„Cei cu salarii mici vor avea o creştere mai mare de salariu faţă de cei cu venituri mari, în cazul cărora ar putea exista o stagnare a salariilor. Nu urmărim scăderea salariilor existente. Păstrăm drepturile câştigate, dar oprim creşterile la anumite categorii pentru o perioadă de timp“, a spus Boc, la postul public de radio.
El a precizat că sistemul va fi reglementat prin Legea de salarizare unică în sectorul bugetar, în consultare cu sindicatele. Proiectul de lege privind salarizarea unică în sectorul bugetar va fi finalizat până la sfârşitul lunii aprilie, a anunţat miercuri premierul Emil Boc.
„Am decis ca până pe 30 aprilie să avem finalizat proiectul de lege cu privire la salarizarea unică în România. În acest interval, vom realiza atât consultări cu patronatele, cu sindicatele şi cu alte structuri ale societăţii civile, cât şi consultări cu toate ministerele de resort, astfel încât această lege să fie înaintată în luna mai spre dezbatere parlamentului şi să intre cât mai repede cu putinţă în vigoare“, a spus Boc.
„Costurile cu personalul consumă o componentă importantă şi aflată în creştere din bugetul României“
Declaraţia premierului vine în contextul în care Banca Mondială (BM) a recomandat autorităţilor române ca, pe termen scurt, să limiteze creşterea salariilor la inflaţie, să îngheţe angajările şi să înceapă un plan multianual de eliminare a sporurilor, arătând că lipsa unei strategii salariale coerente a permis sindicatelor să aibă solicitări excesive.
Într-un raport realizat pentru autorităţile române, BM arată că absenţa unei strategii coerente în domeniul salarizării din sectorul public a permis sindicatelor să aibă solicitări excesive, să existe compensaţii inechitabile, şi a determinat apariţia unor distorsiuni pe piaţa muncii.
„Costurile cu personalul consumă o componentă importantă şi aflată în creştere din bugetul României. Cheltuielile agregate cu personalul au crescut cu 73% din 2005 până în 2007, în timp ce PIB a avansat cu doar 40% în aceeaşi perioadă. Majorarea cheltuielilor a fost determinată parţial de creşterea numărului de posturi, în special în cadrul autorităţilor locale şi în aşa-numitele sectoare speciale (poliţie, jandarmerie, pompieri), însă cea mai mare pondere în avans au avut-o majorările salariale importante“, se arată în raport.
Experţii instituţiei notează că sporurile au o pondere disproporţionată în valoarea finală a sumelor primite de angajaţii din sectorul public, peste nivelul din UE, şi afectează transparenţa. De asemenea, remunerarea experienţei nu este corelată cu performanţa, iar compensaţiile nu au la bază comparaţii cu sectorul privat.
Ca măsuri pe termen scurt, Banca Mondială recomandă limitarea creşterii salariilor la nivelul inflaţiei, îngheţarea angajărilor şi înfiinţarea unui birou care să coordoneze reforma administraţiei publice şi, în special, a celei care vizează sistemul de compensaţii.
Proiectul de lege va fi elaborat în aprilie
Surse oficiale au declarat săptămâna aceasta că modul de calcul al salariilor prin Legea de salarizare unitară în sectorul bugetar va fi discutat cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale până la sfârşitul lunii martie, iar proiectul de lege va fi elaborat începând cu prima jumătate a lunii aprilie.
„Structura funcţiilor şi modalităţile de salarizare vor fi stabilite până la sfârşitul acestei luni în discuţiile cu sindicatele“, au afirmat sursele citate. Liderii sindicali au anunţat la sfârşitul lui ianuarie că prin Legea de salarizare unitară vor fi majorate veniturile bugetarilor cu salarii mici şi îngheţate salariile mari, astfel încât, într-un interval de patru-şase ani, să fie redus decalajul dintre salariul minim şi cel maxim, de la un raport de 1-50 la 1-15.
Ei au apreciat atunci că proiectul Legii salarizării unice în sistemul bugetar ar putea fi elaborat în maximum trei luni, iar întregul proces de aplicare ar putea fi finalizat în patru-şase ani.
