OLT. În calendarul ecologic, pe 8 noiembrie este Ziua Internaţională a Zonelor Urbane. Autorităţile judeţene cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi-au amintit de această sărbătoare şi au transmis populaţiei date legate de repercusiunile urbanizării asupra mediului înconjurător, dar şi despre importanţa zonelor extraurbane. „Urbanizarea este un proces asociat deseori cu industrializarea, modernizarea şi dezvoltarea aşezărilor umane. Spaţiul urban este locul unde se derulează mare parte din viaţa lumii moderne. Zonele urbane sunt însă dependente de cele extraurbane, de păduri, terenuri cultivate, păşuni. Deteriorarea acestora va duce nu numai la distrugerea echilibrului ecologic, ci şi la apariţia unei reacţii inverse din partea mediului. Respectiv condiţiile de mediu sunt mai puţin favorabile pentru viaţa omului, pentru desfăşurarea activităţilor sale economice, sociale şi culturale“, a explicat Daniela Bălşanu, purtătoarea de cuvânt a Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Olt. Ea a adăugat că o societate şi o economie sănătoase nu sunt posibile dacă mediul înconjurător este degradat.
Nepăsare
Cu toate că sărbătoarea este importantă şi are implicaţii în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, instituţiile din judeţ nu au anunţat nici o activitate legată de marcarea acestei zile. În Olt, numărul fabricilor care poluează mediul înconjurător este destul de mare. SMR Balş, ALRO sau Electrocarbon sunt numai câteva exemple de fabrici cu impact negativ asupra mediului înconjurător, în zona urbană. Localnicii din Balş se plâng de mai mulţi ani că trăiesc într-un oraş poluat. În afară de câteva amenzi aplicate de Garda de Mediu, situaţia a rămas neschimbată. În nici unul dintre oraşele judeţului lucrurile nu stau prea bine, în condiţiile în care numărul fabricilor, dar şi cel al maşinilor este în creştere. Cu toate că normele Uniunii Europene (UE) impun ca spaţiul verde pentru fiecare locuitor, indiferent că locuieşte în mediul urban sau rural, trebuie să fie de minimum 26 de metri pătraţi, oraşul Piatra Olt are, în prezent, o suprafaţă de doar doi metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, Caracalul are 12 metri pătraţi, iar Slatina, 14,7 metri pătraţi. Instituţiile abilitate nu par însă preocupate de aspectele legate de protejarea mediului, în special în spaţiile urbane.
