Ţările europene au început ieri marea târguială cu privire la contribuţiile lor pentru protejarea planetei de schimbările climatice, fără să îşi pună în dificultate industria, vulnerabilă oricum din cauza recesiunii, comentează AFP.
„Pachetul în forma sa actuală nu este în interesul nostru. Este inacceptabil. Are nevoie de schimbări profunde“, a spus ministrul mediului din Italia, Stefania Prestigiacomo, lăsând să se înţeleagă care va fi tonul discuţiilor cu omologii săi europeni. „Nu suntem singurii cu această poziţie. Se ştie acest lucru“, a subliniat aceasta. „Sperăm că acum va începe un proces adevărat de negocieri“, a insistat ministrul italian.
Această mare târguială a europenilor suscită temeri. Înaltul responsabil pentru combaterea încălzirii climatice al Naţiunilor Unite, Yvo De Boer, se teme că europenii vor renunţa la ideea de a da un exemplu în acest dosar, după tensiunile constatate între cele 27 de state membre la ultimul summit.
„Ideea era ca UE să fie în măsură să spună în decembrie: «Iată cum vom ajunge să emitem cu 20% mai puţin gaz cu efect de seră». Dacă decizia nu va fi luată, se va rata acest termen“, a apreciat ministrul italian vineri.
„Dacă nu reuşim, negocierile internaţionale asupra climei vor fi grav compromise“, a confirmat ministrul german al mediului, Sigmar Gabriel, la sosirea la Luxemburg. Însă, „Germania are poziţia cea mai dură“, potrivit unei surse europene.
Industria grea, cea mai poluatoare
Măsura cea mai controversată a planului de acţiune este propunerea de a tranzacţiona fiecare tonă de CO2 emisă de industria grea, începând din 1 ianuarie 2013, şi de a consacra fondurile astfel obţinute tranziţiei spre o energie curată. În prezent, industria grea este responsabilă pentru 40% din cele 2,2 miliarde de tone de CO2 emise anual de Uniunea Europeană.
Ministrul german al mediului a repetat cererile ţării sale, care doreşte gratuitate totală pentru emisiile de CO2 pentru sectoarele oţelului, chimiei, cimentului şi varului. Or, aceste patru sectoare reprezintă 67% din emisiile germane de CO2. Germania, sprijinită de Austria, cere pe de altă parte ca şi celelalte sectoare industriale consumatoare de energie – hârtie, sticlă, beton – să nu îşi tranzacţioneze decât cel mult 20% din emisii.
„Vrem ca industria germană direct sau indirect expusă la concurenţa internaţională să fie protejată, atâta timp cât nu va exista un acord internaţional, care să impună aceleaşi constrângeri restului ţărilor“, a explicat Sigmar Gabriel la un briefing de la Luxemburg.
Cine poluează plăteşte
În schimb, Germania acceptă aplicarea integrală a principiului „cine poluează plăteşte“ din 2013 pentru producătorii de electricitate, ceea ce pune însă probleme în cazul altor opt ţări. Polonia, Cehia, Estonia, Lituania, Cipru, Malta, Italia şi într-o anume măsură Ungaria „cer derogări“ pentru centralele lor, afirmă surse europene.
În timpul reuniunii, miniştrii urma să pregătească o poziţie comună a UE pentru conferinţa internaţională ONU despre climat. Conferinţa, la care vor participa reprezentanţii a 190 de ţări, va avea loc între 1 şi 12 decembrie la Poznan, Polonia, şi va coincide cu summit-ul european din 11-12 decembrie de la Bruxelles.
UE vrea reducerea emisiilor de gaze
UE şi-a fixat ca obiective pentru 2020 reducerea cu 20% a emisiilor de gaze de seră, acoperirea a 20% din consum din surse de energie regenerabile şi economii de energie de 20%. Angajamentul a fost reafirmat la summit-ul de săptămâna trecută, dar şefii de stat şi de guvern au renunţat, în concluziile lor, la orice referire la „parametrii fundamentali“ ai planului de acţiuni.
Aceşti parametri prevăd ca europenii să îşi oblige industria grea să îşi reducă cu 21% emisiile de CO2 faţă de nivelul din 2005. Iar fiecare ţară să aibă obiective naţionale vizând reducerea cu 10% a emisiilor de gaze de seră ale transporturilor, agriculturii, încălzirii centrale şi tratării deşeurilor.
Comisia Europeană este dispusă să ia în calcul cererile statelor membre, „dar fără să dea o lovitură mortală acelor elemente ale sistemului care îl fac eficient, nici obiectivelor de mediu“, a avertizat comisarul european al mediului Stavros Dimas. „Aceasta este linia roşie“ care va fi urmată în negocieri.
Soluţii adaptate pentru ţările din estul Europei
Preşedinţia franceză a UE este optimistă. „Vom face progrese“, a dat asigurări ministrului mediului, Jean-Louis Borloo. Parisul afişează trei mari ambiţii: să dea garanţii industriaşilor, să adapteze obiectivele naţionale impuse statelor membre după raportul „cel mai bun raport eficienţă-cost“ şi să găsească soluţii adaptate pentru situaţia specifică a ţărilor din estul şi centrul Europei.
Dar „această abordare ca la carte conduce la un acord bazat pe cel mai mic numitor comun“, a criticat eurodeputata verde Caroline Lucas.
Parlamentul European este, ca şi ţările membre şi Comisia, implicat în procesul de negociere.
