„Omul din La Mancha“ îi aduce deopotrivă pe scena Teatrului Naţional din Craiova pe Tudor Gheorghe, în rolul lui Don Quijote, şi pe una dintre cele mai bune soprane ale tinerei generaţii de la Teatrul Liric „Elena Teodorini“, Diana Ţugui. Antonia este rolul său, nimeni alta decât nepoata lui Don Quijote. O experienţă nouă pentru soprana de aur a Craiovei, un spectacol al actorilor Liricului şi ai Naţionalului, un partener de scenă cu greutate sunt lucrurile care îi îmbogăţesc astăzi experienţa de viaţă Dianei Ţugui. „Într-un fel lucrează regizorul cu actorii de teatru şi în alt fel cu cei de operă, ceea ce face ca «Omul din La Mancha» să fie o experienţă inedită pentru mine. În plus, prezenţa lui Tudor Gheorghe în toată această poveste amplifică, face ca totul să fie impresionant. E fantastic să vezi cum creşte personajul de la o repetiţie la alta! E impresionant! E o lecţie minunată pentru fiecare actor să-l vezi cum îşi construieşte personajul. De fapt, recunosc că, de cele mai multe ori, îl văd pe Don Quijote, nu pe Tudor Gheorghe“, a menţionat soprana.
În tandem cu Florin Piersic
Pe de altă parte, Festivalul Artelor „Bucureşti“ o aduce pe Diana pe scenă alături de alt actor reprezentativ al României, Florin Piersic, pe 7 noiembrie, în suita scenică „Peer Gynt“, de Henrik Ibsen. O montare celebră a aparţinut regizorului Dinu Cernescu în anul 1957, cu rolul principal interpretat de Florin Piersic, pe atunci tânăr absolvent de facultate. Cele 23 de scene muzicale scrise de Edvard Grieg pentru drama „Peer Gynt“, de Henryk Ibsen, au fost ulterior grupate în două Suite orchestrale: nr. 1, op. 46, şi nr. 2, op. 55, considerate „cele mai preţioase perle din giuvaierele orchestrale ale lui Grieg“.
Pe parcursul acestora, sunt evidenţiate principalele momente ale povestirii: „Peer Gynt, personaj imaginar, o seduce pe Anitra, fiica regelui munţilor, după ce a părăsit-o pe bătrâna sa mamă, Aase. Călător prin lume în căutarea aventurilor, Peer Gynt revine în cele din urmă acasă, unde Solveig, fidela-i logodnică de odinioară, îl aşteaptă încă“.
Fiecare dintre cele două Suite cuprinde patru secvenţe. Ultima dintre ele se încheie cu o pagină celebră, „Cântecul lui Solveig“ (andante), o melodie tristă, nostalgică, exprimând sentimentele neştirbite ale iubitei părăsite, interpretată de solista Teatrului Liric „Elena Teodorini“, Diana Ţugui; de fapt, o concluzie a întregii drame, această mişcare semnifică idealul de integritate şi puritate morală pe care Grieg l-a descoperit în piesa lui Ibsen şi l-a potenţat strălucit pe plan muzical.
Evenimentul este plin de emoţie pentru tânăra soprană, căci „este prima colaborare cu Florin Piersic, o întâlnire plină de emoţii, întrucât nu ai ocazia să întâlneşti astfel de oameni în fiecare zi“.
