La început de secol XXI oamenii au devenit din ce în ce mai preocupaţi să descopere ce este stresul, cum apare şi cum putem să îl eliminăm. Cercetători de pe toate continentele au studiat efectele stresului asupra organismului uman şi caută soluţii simple şi la îndemână pentru a rezolva această problemă complexă a omului modern.
Lillian Too, o scriitoare cunoscută şi în ţara noastră, în cartea sa „Descoperă-te pe tine însuţi“ propune, în călătoria de autodescoperire pe care fiecare dintre noi trebuie să o facă, un test în care să detectăm cauzele stresului din viaţa noastră şi să aflăm nivelul de toleranţă faţă de stres.
Stresul provine din anxietate, teamă, încordare şi senzaţia de vină; la bază, este o incapacitate vădită de a face faţă situaţiilor, însoţită de o deteriorare a aprecierii de sine. Stresul erodează încrederea şi cauzează afecţiuni, creşterea în greutate, precum şi un comportament autodistructiv. El indică o stare de anxietate, frustrare şi teamă, care poate duce uneori la o senzaţie inexplicabilă de groază. Tu cum îi faci faţă?
Stresul este opusul calmului. Stresul este opusul relaxării. Stresul dă măsura inadaptării noastre la nivel mental. Incapacitatea de a face faţă stresului afectează în mod direct senzaţia de bine şi fericirea noastră. Consecinţele fizice ale stresului se arată într-o mie de moduri diferite. El cauzează dureri de cap, de urechi, de dinţi, dureri în piept, palpitaţii, erupţii cutanate şi senzaţia de fluturi în stomac. Stresul ne face să ne ţinem răsuflarea sau să respirăm neregulat, ne cauzează indigestie şi diaree ori constipaţie. Stresul duce la incapacitatea de a vorbi coerent şi de a ne aminti fapte importante, precum şi la o oboseală disproporţionată în raport cu volumul de muncă. Uneori stresul ne face să ne pierdem pofta de mâncare şi capacitatea de concentrare. Suntem distraşi cu uşurinţă şi adesea reacţionăm exagerat faţă de oameni şi evenimente. Cele mai nocive efecte ale stresului sunt cele comportamentale. Stresul ne face negativişti în atitudinile noastre şi în reacţiile emoţionale faţă de ceilalţi. Ne face să ne pierdem răbdarea, să ne înfuriem. Stresul este unul dintre cele mai autodistructive fenomene prezente în mediul de viaţă modern şi, dacă nu învăţăm să facem faţă stresului şi efectelor sale, nimic din ceea ce întreprindem nu ne va aduce plăcere şi satisfacţie.
Test
În călătoria ta de autodescoperire, trebuie să ţii cont de nivelul de stres sub care lucrezi. Priveşte înlăuntrul tău pentru a vedea ce te face să te simţi stresat. Ia în considerare situaţiile cauzatoare de stres enumerate mai jos şi vezi dacă ceva îţi cauzează anxietate.
1. Te simţi nelalocul tău la muncă?
2. Nu te simţi bine în relaţia amoroasă?
3. Te simţi defavorizat atunci când te compari cu semenii tăi?
4. Eşti nemulţumit de căsnicia ta?
5. Ai o problemă la serviciu?
6. Ai probleme într-o relaţie?
7. Cineva drag are o boală cronică?
8. Ai probleme cu fluxul de numerar?
9. Eşti în pericol să-ţi pierzi slujba?
10. Tocmai ai fost concediat?
11. Eşti nemulţumit de viaţa ta fără vreun motiv aparent?
12. Te simţi plictisit?
13. Ţi-e greu să faci faţă la locul de muncă?
14. Te simţi prins într-un cerc vicios al stresului?
15. Ascunzi un secret cumplit?
16. Suferi de o dependenţă secretă?
17. Ceva din viaţa ta îţi cauzează resentimente?
18. Ţi-e cumplit de frică de ceva?
19. Ai făcut o promisiune pe care nu o poţi respecta?
În încercarea de a detecta cauzele stresului din viaţa ta, vei ajunge, de asemenea, să afli care este nivelul tău de toleranţă faţă de stres. Oameni au niveluri diferite de toleranţă. Invariabil, cauzele oricărui tip de stres pot fi reduse la trei surse:
1. Oamenii din jurul tău care te fac să devii stresat emoţional.
2. Evenimente exterioare care te fac să devii stresat fizic.
3. Probleme legate de stilul de viaţă care te fac să devii stresat psihic.
Dacă examinezi aceste trei cauze principale ale stresului, vei vedea că toate au de-a face cu felul în care reacţionează mintea ta. Mintea se află la originea oricărui tip de stres.
Nu poţi schimba comportamentul oamenilor faţă de tine, nu poţi schimba evenimentele ce se petrec şi nu poţi schimba circumstanţele fizice în care te afli. Dar îţi poţi schimba atitudinea şi reacţiile faţă de acestea. Cheia pentru a face faţă cu succes stresului începe cu aflarea precisă a originii lui.
Tot ceea ce ne face să ne simţim stresaţi provine din minte. Sentimentul de vină, tensiunea, egoul, vanitatea, ambiţia, frustrarea şi teama – toate îşi au originea în minte. Există multe modalităţi diferite de a-ţi transforma mintea şi de a face faţă stresului. Este importantă generarea unei senzaţii de calm mental; găseşte timp pentru a te deda unor activităţi relaxante, cum ar fi plimbatul prin pădure, pentru a te ajuta să încetineşti ritmul şi să-ţi aloci timp pentru reflecţie.
Psihoterapeut
Gina Chiriac, www.psihoterapie-oltenia.ro
