În ciuda criticilor aduse de CE şi FMI, România ţinteşte în continuare adoptarea monedei euro în 2014.
O amânare a adoptării euro ar putea aduce o „relaxare periculoasă“ a măsurilor necesare pentru procesul de convergenţă a României către nivelul statelor dezvoltate ale Uniunii Europene, a susţinut ieri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), la prezentarea ultimului raport trimestrial privind inflaţia.
„Nu trebuie să împingem adoptarea euro prea departe, deoarece ar putea produce o relaxare periculoasă pentru măsurile luate de România pentru convergenţă“, a declarat Isărescu.
„Obiectivul României este adoptarea euro
în 2014“
Isărescu a făcut referire la ultimul raport privind procesul de convergenţă al Comisiei Europene, publicat miercuri, care arăta că România nu îndeplineşte decât un singur criteriu de convergenţă nominală din cele cuprinse în tratatul de la Maastricht.
„Atât raportul CE, cât şi cel al FMI mi se par utile, echilibrate, dar şi extrem de valoroase“, a comentat Isărescu.
Guvernatorul a ţinut să precizeze că „obiectivul României în această privinţă este adoptarea euro în 2014“, ceea ce ar presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb cu doi ani mai devreme, în 2012. Pentru aceasta, România trebuie să îndeplinească anumite criterii de convergenţă nominală, care constau în limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB (calculat după standardul european) şi menţinerea datoriei publice la sub 60% din PIB.
Un criteriu esenţial este ca inflaţia medie anuală, care a ajuns în România la 5,9% în martie, să nu fie mai mare cu mai mult de 1,5 puncte procentuale decât inflaţia medie a celor mai buni trei membri ai Uniunii Europene. Alte două criterii sunt legate de rata dobânzii la titlurile de stat pe termen lung şi de cursul de schimb, care devine important înainte de intrarea în ERM2, ce presupune fixarea unui culoar de fluctuaţie de plus sau minus 15% a monedei naţionale faţă de euro.
Inflaţie mai mare în acest an, dar mai scăzută în 2009
BNR şi-a revizuit în uşoară urcare prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, la 6%, dar estimează o temperare mai rapidă a creşterii preţurilor în anul 2009, la sfârşitul căruia inflaţia ar urma să reintre în grafic, a spus guvernatorul Mugur Isărescu.
Prognoza de inflaţie pentru finalul anului viitor a fost revizuită semnificativ în jos, de la 3,9% în raportul anterior, la 3,5% în prezent, nivel care reprezintă chiar ţinta BNR pentru 2009.
Pentru sfârşitul acestui an, ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 3,8%, plus sau minus 1%, în timp ce pentru decembrie 2009, obiectivul este de 3,5% plus sau minus 1%.
Pentru inflaţia estimată, guvernatorul vede mai mulţi factori de risc şi un factor pozitiv, care poate ajuta la temperarea inflaţiei.
Un an agricol bun poate compensa în mare măsură riscurile de accelerare a inflaţiei peste traiectoria prognozată. Pe de altă parte, riscurile constau în continuarea devansării creşterii productivităţii muncii de către majorările salariale, deprecierea leului – pe fondul turbulenţelor din piaţa financiară internaţională – sau execuţia bugetară mai laxă decât cea proiectată.
Guvernatorul vede în continuare riscuri de depreciere a monedei naţionale, însă consideră că „leul a intrat într-o tendinţă care se dovedeşte mult mai sustenabilă, între 3,50 şi 3,70 lei/euro“.
Inflaţia, prioritară
BNR este preocupată de creşterea economică, dar vrea una cu o inflaţie scăzută, singura care este sustenabilă, susţine Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR i-a replicat astfel ministrului economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, care cerea BNR să aibă mai mult în vedere creşterea economică şi mai puţin inflaţia.
