Cadrele didactice din Olt sunt de părere că modificările pe care le vor produce legile din pachetul aflat în prezent în dezbatere publică sunt aproape imposibil de pus în practică.
Dascălii din judeţul Olt vor avea ce comentarii să facă în cadrul dezbaterii programate luni, de la ora 8.30, în sala de festivităţi a Colegiului Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina, la care va participa şi ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei. Începând de la viitoarea structură, pe cicluri de învăţământ, criticile se ţin lanţ. „Nu vin cu modificări importante, fără a avea structura, resursele materiale şi umane pregătite. Este ideal să avem creşe în toată ţara, numai că aceste clădiri nu există, în afara celor vechi, care au fost patronate de întreprinderi. Învăţământul preşcolar se vrea obligatoriu, iar ideea nu este rea. Numai că, în situaţia în care, în vară, în Bucureşti se semnala o criză de 15.000 de locuri în grădiniţe, iar probleme, la scară mult mai redusă, au apărut şi în Olt… Spaţiile, fizic, nu există, toate grădiniţele noastre, în afară de creşe, fiind amenajate în apartamente, la parter de bloc“, a sintetizat liderul Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar, Ionel Barbu, comentariile venite de la colegii săi.
Proiectul nu prevede foarte clar nici unde va funcţiona clasa pregătitoare, la grădiniţă sau la şcoală, punându-se, din nou, problema de spaţiu dacă micuţii vor învăţa în clădirile şcolilor cu clasele I – IV.
Învăţământul obligatoriu de nouă clase ridică aceleaşi probleme, legate atât de spaţiul insuficient, încă de pe acum, la şcolile generale, cât şi de personalul didactic calificat.
Profesorii s-au arătat (ce-i drept, în judeţ subiectul nu este arzător) intrigaţi şi de faptul că un profesor din afara unei minorităţi naţionale nu poate aplica pentru un post de conducere într-o unitate în care se studiază în limba minorităţii, deşi procesul invers este permis. „Noi nu suntem de acord cu principiul dublului standard şi cerem ca, pe baza unui test de cunoaştere a limbii respective, orice cadru didactic să aibă şanse să fie angajat pe orice post de conducere sau de predare“, a mai spus Barbu.
Descentralizarea este alt punct atacat de oamenii şcolilor, care nu sunt de acord ca reprezentanţii comunităţii să aibă rol hotărâtor în angajarea directorilor, precum şi a personalului de predare. „Angajarea trebuie să se facă prin implicarea instituţiilor specifice din domeniul educaţiei, adică viitoarele direcţii de învăţământ, iar comunităţile locale să aibă doar rol consultativ în luarea unor decizii“, a spus Barbu, exprimând astfel lipsa receptivităţii cadrelor didactice faţă de dorita autonomie a şcolilor.
