Pentru gorjenii din Barbatesti, fiecare luna a anului ascunde o sarbatoare, o traditie, o superstitie. Desi timpurile s-au schimbat, batrânii le tin pe toate si astazi si nu se rusineaza a le spune acelora care vor sa asculte, sa tina minte si sa inteleaga mai bine cum se traieste olteneste.
Nicaieri nu se pastreaza mai bine traditiile ca in mediul rural. Mostenind din strabuni obiceiuri plamadite din credinte crestine si pagâne deopotriva, luându-se dupa „semne“ numai de ei stiute, oamenii de la tara au invatat sa-si duca rostul iubind natura si obiectele inconjuratoare. De la o zona la alta, in functie de popoarele si credintele cu care au intrat in contact, taranii si-au creat propriile reguli de viata, nescrise, sarbatori care sa le masoare zilele, lunile, anotimpurile.
Din 12 luni câte are un an calendaristic, nici una nu scapa necinstita de olteni.
La Barbatesti, gorjenii isi tin sarbatorile cu sfintenie, inca din prima zi a lui ianuarie (Gerar). Este atunci Sân Vasâi, ziua in care copiii sunt dusi la moase sa fie dati la grinda. Moasa il ia in brate pe copil si, sub grinda casei, spune: „As timp, de-al timp, sa traiesti, nepoate!“.
Plugusorul, Sorcova sunt tot obiceiuri de Anul Nou, asa cum traditie din batrâni este postitul in ajunul Bobotezei. Iar in ziua Odovaniei, praznicul Dumnezeiestii aratari (Bobotezei), „de va straluci soarele, an bun va veni, iar de va fi negura (ceata), multi oameni vor muri. De va tuna de 8 ianuarie, de paguba in semanaturi va fi!“.
Gorjenii manânca leustean la Pasti
In Faurar, Intâmpinarea Domnului la gorjeni se mai numeste Stretenia. Daca va fi luna luminoasa in aceasta noapte, bun si roditor va fi acel an, dar si zapada mare va cadea. Pe 6 februarie incep „sapte saptamâni de post si trei de cârnelegi“, iar in ziua Sf. Mucenic Teodor Tirou este „Sfânt Toaderul“, când fetele mari se spala cu apa, lesie si iarba mare, pentru a le creste parul frumos si matasos. Sâmbata mortilor din februarie se mai numeste la Barbatesti Sâmbata Piftiilor. Iar prima saptamâna din Postul Pastelui – Saptamâna Alba, si atunci se manânca numai lapte, brânza si oua. Si daca va straluci soarele atunci, „grâul si secara vor satura pe sateni!“.
In prima sâmbata din Martisor (martie), se pomenesc mortii. Locuitorii se duc la biserici cu vin, coliva, prescuri, colaci. Se incep atunci paresimile, adica oamenii ii cer preotului sa-i pomeneasca pe cei raposati in toate sâmbetele postului pâna la „joii mari“. Pe 25 martie, de Blagovestenie, Barbatestiul se dezleaga la peste. „In aceasta noapte, zic batrânii, de vor fi stele pe cer, va fi pâine indestul“.
In Sâmbata lui Lazar din Prier (aprilie) este dezlegarea la icre, iar in Duminica Floriilor, gorjenii se duc la biserica purtând câte zece nuiele de salcie si se intorc cu una singura, dar sfintita, pe care o pun in apa, lânga candela. In Saptamâna Luminata – de la Paste la Duminica Tomii – se da zor cu tesutul catrintelor, vâlnicelor si brecirilor. Atunci sunt „arcelele“, ziua in care, in trecut, gorjencele isi duceau razboaiele de tesut intr-o groapa mare – numita Smida Ungureanului – si unde teseau si se sfatuiau despre modele si motive nationale, iar in jurul lor, barbatii, baietii si fetele faceau focuri si sezatori si mâncau boabe de porumb fierte. In Saptamâna Mare, toti locuitorii din Barbatesti se spovedesc si se impartasesc, mai putin copiii pâna la sapte ani, care se impartasesc fara spovedanie. De Paste, oamenii din Barbatesti care merg la biserica duc in sân un ou si un fir de leustean. Oul nu se manânca pâna la Inaltare, dar dupa ce ai luat pasti manânci o frunza de leustean.
De Sfântul Gheorghe, se cauta comori
Pe 23 aprilie, de Sf. Gheorghe, tinerii se duc pe muchia dealului cel mai inalt, fac foc mare cu vreascuri de fag si gorun, iar in jurul focului se cânta cântece populare din sat, „se suna din teava de cupru de la alambicile de tuica sau se confectioneaza trâmbite din scoarta de corn sau coaja de frasin verde. Toti tinerii, dar si cei mai in vârsta aduc din padure frunza de fag si o asaza la portile satenilor. Tot in noaptea aceasta se cauta comori ascunse in pamânt si când se vede pentru o clipa lumina se spune ca „joaca banii“.
In a douazecea zi de Florar (mai), soarele intra in semnul Gemenilor, adica este timp bun de comert, de vânatoare si de dat copiii la invatatura. Prima saptamâna din iunie este „saptamâna ciresilor“, iar in ajunul Rusaliilor, se pomenesc mortii si se impart primele cirese coapte. Spune traditia la Barbatesti ca „daca in luna aceasta va tuna rod bun va fi la grâu, dar si multe vaci vor ramâne sterpe!“.
In ziua „punerii cinstitului vesmânt“ – prima duminica din iulie – „de va fi ploaie sau vânt, nucile se vor strica“. Este un obicei pe 10 iulie care la Barbatesti se tine inca din vechime – „ropotul testelor“, si in acea zi femeile aduna pamânt argilos, amestecându-l cu paie tocate. Pentru cine mai construieste astazi asa ceva, din aceasta huma se face testul de copt pâinea, iar in tot timpul lucrului nimeni nu scoate o vorba.
De Sf. Ilie, gorjenii impart porumbi fierti, pepeni si alte roade. E bine sa ploua, „sa coboare Sf. Ilie cu carul cu dovleti“.
Iarna vesteste tot anul
„Este bine a lua femeie, a face curte si altele“ in prima parte a lui Gustar (august). In septembrie (Rapciune), locuitorii din Barbatesti iau ghinda si o taie in doua. „Daca gasesc in ea un paianjen, e semn de an rau, daca gasesc musca, an de mijloc, daca gasesc vierme – an bun, iar daca nu gasesc nimic, acesta e semn de boala!“.
De Brumarel (octombrie), au loc in toate satele sezatori cu boabe fierte, struguri, must, se tin sarbatorile de Sf. Paraschiva si Sân Medru (Dimitrie), iar „de nu vor pica frunzele din copaci luna aceasta, va fi iarna tare iute“. In noiembrie se lasa post de Craciun, iar daca surcelele de stejar vor fi uscate, iarna si vara vor fi secetoase. Decembrie este, desigur, luna obiceiurilor de iarna, cu daruri pentru copii de Sf. Nicolae, cu pomana porcului de Ignat, cu „umblatul Craciunului“. Este bine atunci a calatori si a negustori. Toate sarbatorile de iarna de la Barbatesti se mai numesc si sarbatori „de vrajit“.
