„Nu am semnat nici un angajament cu Securitatea si nu am dat nici o nota informativa“. Cu mici exceptii, asta declara la unison mai-marii din Dolj, chestionati de reporterii GdS, care au dorit sa afle daca, de-a lungul carierei lor, cei vizati si-au turnat prietenii sau colegii.
Pentru unii dintre craioveni, cei mai in vârsta, amintirea cosmarului numit Securitate sau a vecinului informator este vie. Pentru cei tineri, organele de represiune reprezinta doar o poveste spusa de parinti sau bunici. Surprinzator, desi au detinut functii importante pe vremea fostului regim comunist si au reusit sa si le mentina sau chiar sa avanseze dupa 1989, conducatorii principalelor institutii din judet se jura ca nu au ciripit la Secu’, majoritatea declarându-se curati ca lacrima si chiar adversari ai fostului sistem. Mai mult, unii cred ca natura functiei sau valoarea personala le-au facut cu ochiul securistilor care i-ar fi urmarit si ar fi incercat sa-i convinga sa „colaboreze“. Cât adevar zace in spusele lor vor stabili cei de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care trebuie sa spuna daca alesii si directorii institutiilor de stat au facut sau nu politie politica.
Primarul Solomon, protejat de nume
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a negat orice colaborare cu Securitatea. „Nu am semnat nici un angajament, nu am dat nici o nota informativa. Nici nu au incercat sa ma racoleze, pentru ca m-a protejat numele. Solomon este nume de evreu. Pe vremea aia nu cunosteam nici un securist. Acum ii mai cunosc ca doar ma asculta“, a declarat edilul-sef al Baniei. „N-am fost omul securitatii si nu am semnat nici un document de colaborare cu ei. Am fost un om corect, cinstit si popular si nu am avut niciodata nimic de ascuns“, a sustinut subprefectul de Dolj, Ionel Ciobotea, fost inspector-sef inainte de 1989 in Departamentul de Stat al Cultelor. Curat nevinovat se crede si Nicolaie Giurgiteanu, subprefect al judetului. „N-am avut nici o legatura cu Securitatea si nu am fost nici macar membru de partid. Sunt curat ca lacrima. Nu stiu de existenta vreunui dosar de Securitate“, a declarat acesta. Chiar daca spun ca nu au colaborat cu Securitatea, vicepresedintii Consiliului Judetean Dolj, Victor Odolbasa (PSD) si Constantin Dascalu (PC), au simtit prezenta omului din umbra. „Cu ani in urma, dupa ce cumnatul meu, fost campion mondial la handbal, a ramas in Germania, mi s-a propus o colaborare, dar nu am acceptat. Din acest motiv a trebuit sa plec din marina si sa vin in Craiova, unde o buna perioada nu am avut nici buletin, nici serviciu si nu puteam sa-mi gasesc un loc de munca pentru ca nu aveam buletin si invers“, se plânge Odolbasa. Desi a fost director la Oltcit, Constantin Dascalu neaga orice legatura cu „baietii cu ochi albastri“. „Nu am avut un angajament cu Securitatea, dar pentru ca am fost director la Oltcit, presupun ca am fost urmarit si poate am un dosar pe acolo“. Consilierul judetean PD Dorel Luica se declara victima a sistemului. „De doua ori am dat pâna acum declaratii ca nu am colaborat cu Securitatea. In 2000 am dat la Notariat, iar in 2004 am dat o declaratie pe propria raspundere pentru ca nu am facut nici o nota in scris. Verbal insa nu stiu pentru ca niciodata nu stii cu cine stai la masa. Am fost insa urmarit pentru ca lucram la combinat si eram mereu suspectati de sabotaj. Odata chiar am fost informat ca eu si echipa mea am fost turnati la Securitate, iar dupa zece ani l-am si descoperit pe turnator“, a explicat Luica. Consilierului – cântaret Constantin Ciri Mayer, de la PSD, i s-a propus colaborarea, dar a refuzat, dupa cum recunoaste acesta. „Cu toate ca mi s-a propus sa colaborez cu Securitatea, am refuzat pentru ca nu se potrivea cu meseria mea de artist si nici nu m-as fi simtit bine, stiind ca rolul meu este sa ii urmaresc pe altii“. Mare parte din cei intervievati de GdS au declarat ca nu au colaborat si nici nu au fost contactati de Securitate. Printre acestia, viceprimarul Gheorghe Nedelescu, consilierul local Petre Gongu, Liviu Raducanu, seful Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, Georgel Enescu, seful Inspectoratului de Politie, sau Silviu Dumitru, directorul Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj.
Sub amenintarea Securitatii
Anumite persoane dintre cele care tin acum frâiele orasului si judetului sustin ca au avut de suferit de pe urma refuzului de a le face pe plac ofiterilor de securitate. „Eu am avut conflicte cu Securitatea. Ma urmareau, faceau informari despre mine si nu mi-au dat voie sa plec in strainatate“, a spus Constantin Nistor, consilier judetean PNL. „Prin ’70 am fost in SUA in calitate de cercetator si când am plecat am fost chemati la instruire. Le-am spus ca, daca am sa pot, am sa le ofer informatii, dar când m-am intors in tara nu am avut ce sa le spun, iar dupa aceea nu am mai plecat zece ani in strainatate“, a povestit Marin Diaconeasa, consilier judetean PSD. Cornel Popa, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj, a spus, la rândul lui, ca refuzul de „a colabora“ i-a blocat accesul in mediul universitar. „Când eram student, a venit la mine securistul universitatii cu propuneri de avansare, daca ofer informatii despre prietenii mei sârbi. In facultate eram un grup de prieteni, printre care erau si sârbi si sunt sigur ca eram atent monitorizat. Am refuzat si dupa ce am terminat facultatea nu mi s-a permis sa ramân in cadrul facultatii“. Altora, chiar Securitatea le-a dat de inteles ca sunt filati, desi nu a incercat sa-i racoleze, dupa cum sustin „urmaritii“. Consilierul local PD, Radu Teodor, politist pensionat, se considera un dur in relatia cu securistii. „Depinde cum era vazut fiecare. Nu indrazneau sa-i racoleze pe cei mai duri. Dupa revolutie, m-am trezit ca a venit la mine un securist sa ma roage sa le spun sotiei si copiilor sa plece de acasa, pentru ca aveam tehnica de ascultare in casa. Nu am plecat, dar probabil au scos-o“. Intr-o situatie asemanatoare a fost si Emilian Stefârta, consilier local PNL. „Dupa ce am plecat in SUA prin ’92, mi s-a suspendat pasaportul si am aflat apoi ca sotia a fost chemata la Securitate, unde i s-a aratat dosarul meu de când eram in clasele primare. Erau niste poze de la alti copii cu care facusem schimb. Sunt curios sa-mi vad dosarul“. Ionel Pana, ales judetean pe listele PD, prefera sa nu stie cine l-a turnat. „N-am avut nici o legatura cu Securitatea si nici acum nu vreau sa stiu daca m-a turnat cineva, pentru ca asta ar insemna sa-mi stric prieteniile vechi deoarece, de obicei, prietenii te turnau“, spune Pana, actual director in cadrul Cez România, patronul Electrica Oltenia. Altii au intrat in conflict cu „supraveghetorul de serviciu“, deoarece se uitau la filme pe video sau spuneau bancuri cu nea Nicu.
„Ar fi fost foarte greu sa ma racoleze pentru ca am fost un student rebel. Eu spuneam bancuri cu nea Nicu si intr-o zi a venit la mine cineva si m-a intrebat de ce am luat in râs si am injurat partidul. M-am scuzat repede si am plecat, ca nu era bine sa stai pe lânga ei“, isi aminteste Andrei Butaru, directorul Directiei Sanitar -Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Dolj.
„Doua clinciuri am avut cu Securitatea. Dupa o sesiune de examene cu rezultate bune au venit sa ma faca membru de partid si nu am vrut. A doua oara, ne-a prins cineva la o vizionare video“, spune si consilierul local Dan Magla.
Rapoarte dupa functie
Pe lânga majoritatea celor care sustin ca s-au opus racolarii, exista si persoane care spun ca au fost nevoite sa dea anumite rapoarte de activitate, deoarece asa cerea functia in care se aflau. „Intr-un moment al vietii mele, când lucram in turism, am facut rapoarte despre deplasarile in strainatate la care am participat sau despre delegatiile oficiale care veneau in Dolj. Dupa fiecare actiune de acest gen, faceam un raport catre Directia de Turism Extern sau catre Serviciul de personal si, daca organele de securitate doreau mai multe informatii, veneau si ne intrebau. Acest lucru facea parte din obligatiile de serviciu si trebuia sa raportam ofiterului de securitate care raspundea de noi totul despre persoanele din delegatiile oficiale si despre persoanele straine din mediul diplomatic. Dosarul meu a fost verificat de CNSAS, când am candidat pentru postul de deputat si am primit aviz favorabil“, a recunoscut Ion Prioteasa, presedintele Consiliului Judetean Dolj. Situatia consilierului judetean PD, Constantin Mândruleanu, seamana cu cea a fostului deputat PNL, Mona Musca. „Când eram student si raspundeam de Comisia pentru studenti straini a trebuit sa fac rapoarte dupa fiecare deplasare in strainatate si dupa intâlnirile dintre studentii straini si ambasadele tarilor lor. Asta era obligatia fiecarei persoane care se ocupa de studentii straini“, si-a justificat Mândruleanu activitatea din urma cu zeci de ani. Rapoarte a intocmit si Eugenia Nita, consilier judetean PSD. „Pentru ca am lucrat in Libia cinci ani ca director economic, de câte ori ma intorceam in tara faceam rapoarte de activitate, dar politic nu m-a intrebat nimeni nimic si asta poate pentru ca nu am fost membru de partid“. La rândul lui, Adrian Cioboiu, consilier judetean din partea aceluiasi partid, isi nuanteaza colaborarea cu „autoritatile“. „Pentru ca am fost prim-vicepresedinte de municipiu, am colaborat cu autoritatile, dar a fost o colaborare de alta natura, nu legata de Securitate“.
In ceea ce-l priveste pe Dan Lupescu, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Dolj, e greu de spus când spune adevarul. In prima declaratie data redactorilor GdS, Lupescu a declarat urmatoarele: „Nu am facut decât sa respect legislatia in vigoare si nu trebuie sa desprindeti actiunile de atunci din contextul istoric. In mileniul trei nu poate sa intrebe nimeni daca este vinovat un om care a respectat legile in mileniul doi. Am dat texte pentru ca legea prevedea ca oricine intra in contact cu un strain sa faca acest lucru“. 24 de ore mai târziu, Lupescu s-a razgândit. „Am glumit. Nu ma intereseaza aceasta chestiune!“. Nici sportivii nu au scapat de tentaculele Securitatii. „Când ne intorceam de la meciurile de peste hotare, ne intrebau daca a venit cineva pe la noi. Trebuia sa le spui. Asa era sistemul. Imi aduc aminte când stateam in Olanda, veneau prieteni pe la mine si ma pomeneam a doua zi cu politia acasa. Ma turnau vecinii. Cei mai mari turnatori cred ca au fost cei din Occident“, a spus Rodion Camataru, fost component al Universitatii Craiova, actual consilier local din partea PD. Prinsi intre ciocan si nicovala, o parte dintre cei carora Securitatea le-a dat târcoale au ales sa intocmeasca rapoarte pe motiv ca asa cerea functia sau pentru ca voiau sa avanseze in cariera. Altii s-au opus. Toti cei intervievati de GdS au ajuns in functii inalte mai devreme sau mai târziu la conducerea judetului.
