Stramutarea Rastului se apropie de final… pe hârtie. In realitate insa, punerea in posesie a sinistratilor este incetinita de ploaie si vânt, iar autoritatile judetene nu au bani nici pentru intocmirea actelor de proprietate si se vad astfel nevoite sa ceara de la guvern alte 200 de miliarde de lei pentru infrastructura si energie electrica.
Autoritatile judetene va trebui sa bata din nou la usa guvernului si sa ceara bani pentru infrastructura si reteaua de energie electrica a noului Rast. Conform estimarilor facute de reprezentantii SC Electrica SA, sucursala Oltenia, si cei ai Societatii Comerciale Lucrari Drumuri si Poduri (SCLDP) Dolj, pentru toate aceste lucrari ar mai fi nevoie de 190 de miliarde de lei. „Facem demersuri pentru emiterea unei hotarâri de guvern prin care sa se aloce bani pentru infrastructura si reteaua de energie electrica a noului Rast. Dupa primele calcule facute de specialisti, ar fi nevoie de 190 de miliarde de lei, pentru ca vorbim aici de constructia unei retele de 25 de kilometri de strazi comunale pentru care este nevoie de aproximativ 130-140 de miliarde de lei si 25 de kilometri de retea de joasa tensiune pentru o noua localitate care se va numi probabil Rastul Nou“, a explicat prefectul de Dolj, Nicolae Giugea. Prioritara va fi insa reconstructia caselor pentru care guvernul a alocat 230 de miliarde de lei pentru materiale de constructii, deoarece lucrarile la retelele de infrastructura si energie electrica nu pot incepe pâna ce societatilor nu li se vor aloca bani. „Costurile exacte pentru reteaua electrica a noului Rast nu le putem stabili decât in urma unui studiu de fezabilitate. Pentru cele 1.200 de case este nevoie de o retea de joasa tensiune de 25 de kilometri si de sase posturi de transformare. Toate lucrarile pot fi finalizate in doua luni de la primirea banilor“, a mentionat Stefan Croitoru, directorul SC Electrica SA, sucursala Oltenia.
Autoritatile nu au bani pentru improprietarire
In timp ce autoritatile judetene pun pe hârtie sumele de bani necesare constructiei unui sat nou, la Rast punerea in posesie a sinistratilor este ingreunata de ploile din ultimele zile. In aproximativ o luna au fost pusi in posesie doar 65% dintre cetateni, iar situatia juridica a terenurilor nu a fost inca rezolvata. „Ieri s-a trasat partea de est a noii asezari pentru ca lucrarile au fost ingreunate de vânturile si ploile din ultimele zile, iar joi voi merge la Rast cu proiectantii pe linie de urbanism ca sa vada amplasamentul si sa culeaga datele necesare Planului de Urbanism General (PUG), care va avea mentiuni pentru toate utilitatile chiar daca proiectul de locuinte propus de guvern nu prevede, de exemplu, bai. Nu trebuie sa uitam ca una dintre conditiile Uniunii Europene este ca fiecare localitate sa aiba statii de epurare in 2018, iar noul Rast trebuie sa fie o localitate europeana“, a spus Dumitru Cernatescu, arhitectul-sef al judetului Dolj. In timp ce prefectul Nicolae Giugea spera ca intreaga suma necesara intocmirii actelor ar putea fi suportata de Consiliul Judetean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, presedintele CJ Dolj, a declarat ca fondul de rezerva al consiliului este gol. „Am epuizat tot fondul de rezerva si am dat toti banii in zonele sinistrate“, a explicat Prioteasa.
1.200 de case, la indigo
Alta problema cu care se confrunta autoritatile este ca in noul Rast toate casele vor arata la fel pentru ca guvernul a aprobat un singur tip de casa. „Nu este normal sa faci 1.200 de case la fel si sa numesti acel loc sat. Trebuie sa fie mai multe variante de case, pentru ca eu nu vreau sa fac un lagar. Daca nu ajunge Electrica sa puna becuri pe strazi, cum deosebeste seara omul casa lui de cea a vecinului?!“, a precizat Dumitru Cernatescu.
Solutia acestuia este ca arhitectii doljeni sa proiecteze alt tip de casa care sa se incadreze in cele 200 de milioane de lei oferite de guvern sau ca sinistratii care isi reconstruiesc singuri casele sa faca noi proiecte. „Colegii mei trebuie sa isi foloseasca imaginatia si sa proiecteze alte modele de locuinte a caror reconstructie sa nu depaseasca 200 de milioane de lei. Alta solutie ar fi ca sinistratii mai instariti sa contribuie si ei cu niste bani la construirea unei altfel de case“, a precizat Cernatescu.
