Comunitatile de momârlani din Valea Jiului au pastrat, de-a lungul secolelor, un obicei de pe vremea dacilor: impodobirea crucilor din cimitire in Saptamâna Mare, un ritual la care ia parte intreaga familie. Aceste ritualuri se fac in memoria celor plecati in lumea dreptilor, despre care locuitorii din catunele de munte cred ca vin de Inviere la cimitir. Momârlanii fac curatenie si impodobesc crucile cu flori, in acest fel ei aducându-le un omagiu celor dragi.
Impodobitul crucilor este mostenit din mosi-stramosi, iar cei care ingrijesc mormintele sunt considerati oameni gospodari. Momârlanii spun ca astfel arata lumii intregi ca respecta si cinstesc memoria lor. Cimitirele momârlanilor se disting acum de cele obisnuite, pentru ca sunt impodobite.
Localnicii cred ca, asa cum Iisus a inviat si s-a intors printre cei vii, si sufletele celor care s-au ridicat la ceruri se vor intoarce pentru a veghea asupra lor in noaptea de Inviere. „Asa cum facem curatenie in case, tot asa trebuie sa curatam si cimitirul. Impodobitul crucilor este un semn al credintei in invierea mortilor“, a afirmat un momârlan din comunitatea Salatruc-Livezeni. „Momârlanii impodobesc crucile cu baticuri pe care le prind in cele patru colturi alaturi de buchetele de flori, iar in mijloc agata câte o coronita si o icoana“, a mentionat preotul Patrascu. „Imi aduc aminte de când eram copil cum veneam la impodobit cu bunicul meu. Am acasa poze vechi de atunci si tot timpul le privesc cu drag pentru ca imi amintesc de acele vremuri“, a spus un momârlan mai in vârsta. „Este un obicei specific acestui loc si semnifica grija pentru sufletele mortilor, caci in noaptea de Inviere oamenii vor veni la cimitir sa aprinda lumânari. Este cea mai frumoasa noapte, când cimitirul este cuprins de mii de luminite aprinse pentru sufletele celor ce ne-au parasit“, au spus preotii.
Imediat dupa slujba de Inviere, momârlanii dau de pomana pentru morti, inainte de a se aseza la masa, oua rosii, cozonaci si vin, iar in prima zi de Paste se intorc in cimitir pentru a petrece alaturi de cei dragi. In Saptamâna Mare credinciosii tin post si merg la slujbele din fiecare seara, numite Denii. In Joia Mare, momârlanii prepara Pastele, ca sa fie sfintit si sa ajunga pâna in dimineata primei zile de Paste si la pastorii care se afla in munti.
Nedeile – petreceri momârlanesti
In saptamânile care urmeaza Sarbatorilor Pascale, in toate comunitatile de momârlani au loc asa-numitele nedei, prin care se cinsteste Invierea Domnului. Nedeile, adevarate agape care se desfasoara in Valea Jiului, sunt, alaturi de „poienile nedeilor“ din imprejurimile asezarilor de momârlani, obiceiuri pastrate de pe vremea dacilor. „Nedeile si poienile nedeilor din imprejurimi s-au pastrat pentru ca, in putine locuri din tara, satenii si muncitorii vin laolalta sa sarbatoreasca. Dupa perioada de post si rugaciune, in primele zile de Paste, pe toate dealurile au loc nedei, unde oamenii gusta din mâncarurile traditionale, joaca si se veselesc“, a spus preotul Octavian Nicolae Patrascu.
Mesele sunt preparate de barbati, iar femeile doar ajuta la spalatul zarzavaturilor si la tocarea verzelor. La aceste nedei, momârlanii isi invita rudele si persoanele apropiate carora le ofera mâncaruri traditionale, colaci, varza calita, ciorba de berbec, vin si pasat. Pasatul, o mâncare ce se pregateste numai in aceasta zona, se prepara din porumb macinat, fiert in caldari mari de arama, in care se adauga unt si brânza de oaie. Se amesteca folosind lopeti speciale pâna iese grasimea din unt si din brânza la suprafata. Toata mâncarea este pregatita numai de barbati, femeilor fiindu-le interzis sa prepare ceva, dupa care este binecuvântata de preoti si oferita mesenilor. Nimeni nu manânca pâna când nu se trag clopotele si se savârseste slujba in biserica.
