2006 este Anul International Muzical Mozart, an instituit de Austria si Germania. Austria a sarbatorit, pe 27 ianuarie, 250 de ani de la nasterea unuia dintre cei mai faimosi fii ai sai – compozitorul Wolfgang Amadeus Mozart, numele sau real fiind Johannes Chrisosthomus Wolfgang Gottlieb Theophilus Mozart. Mai târziu, in Italia, si-a luat numele de „Amadeus“, traducerea latina a lui Theophilus (iubitorul de Dumnezeu). Petrecerea a durat trei zile, a implicat orasele Salzburg si Viena, dar nu a fost lipsita de controverse. Cu toate acestea, cultura muzicala a lumii s-a inchinat in fata operei „geniului din Salzburg“.
Wolfgang Amadeus Mozart s-a nascut pe 27 ianuarie 1756, in cochetul oras austriac Salzburg, in Getreidegasse, casa cu nr. 9. Nimeni nu stia ca in acea zi a vazut lumina zilei un copil cu un talent iesit din comun. Cel care a descoperit potentialul urias al copilului-minune a fost chiar tatal sau, Leopold Mozart, muzician cunoscut in acea epoca. Iata una dintre amintirile scrise ale tatalui despre copilaria „minunii“: „Se furisa sub pian la vârsta cea mai frageda si nu se mai misca din loc, ascultând compozitiile interpretate de mine“. Copilul Mozart s-a nascut cu talent muzical, mostenit, insa neobisnuit. A dovedit de mic inclinatii artistice de exceptie: auz absolut, sensibilitate, voce, creativitate. Drept urmare, a reactionat la sunete muzicale inainte de a vorbi. De la vârsta de trei ani a inceput studiul muzicii alaturi de Leopold – violonist si compozitor. Mozart avea o sora mai mare, Nannerl, cei doi fiind singurele bucurii ale familiei, intrucât toti ceilalti frati au murit la nastere din cauza rahitismului. Aceasta boala s-a manifestat usor si la micutul Mozart. Se presupune ca din aceasta cauza avea o fire destul de bolnavicioasa, ceea ce a determinat moartea sa la numai 35 de ani. Ulterior, cercetari amanuntite au relevat un fapt extrem de socant. Marele muzician murise otravit de catre un muzician mai in vârsta, Antonio Salieri, care il invidia din cauza succesului si a gloriei pe care le-a acumulat pe parcursul scurtei vieti.
Oamenii au crezut ca Mozart este copilul Satanei
Familia l-a crescut pe Mozart cu dragoste si afectiune. La vârsta la care alti copii abia invatau cuvintele, la numai patru ani, micutul Mozart executa la clavecin, mai intâi terte si sexte ingenios combinate, apoi reproducea fragmente muzicale grele auzite de la tatal sau. Mai mult, punea pe muzica o intreaga gama variata de simtiri, mici compozitii pe care tatal sau le nota cu grija si satisfactie de neimaginat. In ciuda talentului sau iesit din comun, copilul-minune era considerat de lume ca fiind al Satanei. Bineinteles, tocmai datorita performantelor spectaculoase acumulate mai târziu. Nu facuse nici un rau nimanui. Cânta legat la ochi, cânta cu claviatura acoperita cu esarfe, descifra la prima vedere partituri complexe si improviza pe o tema data cu mare usurinta. La numai cinci ani, Mozart a scris prima sa compozitie si executa cu virtuozitate, la vioara si clavecin, concerte intregi, scrise de compozitorul Wagenseil.
Patimile geniului inhumat in groapa comuna
Turneele in marile orase, plecarea in Italia, intâlnirea micutului cu marele Haydn, succesele numeroase si frustrante pentru altii, au facut din micutul austriac un copil cunoscut in toata Europa. Totusi, Mozart nu a avut o viata tocmai simpla. A suferit mult din cauza bolilor, din cauza mortii celor sapte frati, din cauza umilintelor suportate la curtea lui Colloredo, a lipsurilor materiale etc. etc. Ca si cum Dumnezeul Creatiei si al dragostei a fost nedrept cu el. De ce? Inclusiv moartea a survenit intr-un anonimat si o mizerie total nemeritate, dupa care a fost inhumat intr-o groapa comuna.
Mozart a murit la ora 1.00, pe 5 decembrie 1791, in timp ce lucra la ultima sa compozitie, „Requiem“.
626 de opere in numai 35 de ani
Inspiratia exterioara si interioara, odata constientizate de Mozart, confirmate si fixate in scoarta lui cerebrala, puteau fi apoi materializate pe hârtia cu portativ in orice imprejurare, in zgomotul cafenelei sau al societatii in mijlocul careia intâmplator se gasea. Autismul explica partial atât facilitatea creatoare mozartiana, cât si bogata lui productivitate artistica: 626 de opere zamislite intr-o scurta existenta de numai 35 de ani. Maturizarea precoce a carierei artistice a trait intr-o simbioza perfecta cu maturizarea intelectuala, aceea de gândire si de intelegere a fenomenelor generale. Idealul lui Mozart, regasit cu usurinta in intreaga sa opera, a fost extrem de simplu: „Muzica trebuie sa bucure prin frumusete“. Astfel aveau sa se nasca opere extrem de sensibile, cu un caracter vesel, jucaus, luminos, incarcate de un optimism cu totul necaracteristic vremurilor de atunci.
La celebrare: iaurturi, cârnati si parfumuri Mozart
Insa, oferta nu s-a limitat doar la muzica. Industria suvenirurilor a fost in vrie. S-au vândut, printre altele, iaurturi, cârnati sau parfumuri Mozart. Pentru Heinz Fischer, presedintele Austriei, a fost putin prea mult: „Trebuie sa ne purtam cu bagare de seama, pentru ca, peste trei sau patru luni, austriecii sa nu se fi saturat sa asculte Mozart. Si comercializarea e un pericol foarte mare, dar sunt sigur ca Mozart va supravietui“. In general, se spune ca nu simti cu adevarat ca e ziua ta daca la petrecere nu ai tort, iar la Salzburg, tortul lui Mozart (cu ciocolata si fistic) a avut trei metri si a fost impartit spre seara la o petrecere in centrul orasului. Oare ce le-ar fi spus Mozart, daca ar fi inviat din morti? Sarbatoarea a coincis si cu o conferinta, organizata de presedintia austriaca a Uniunii Europene, pe tema identitatii europene. Astfel, ministrul de externe al Frantei a observat cu aceasta ocazie ca 27 ianuarie nu e doar ziua de nastere a lui Mozart, dar si cea a eliberarii lagarului nazist de la Auschwitz.
Osemintele lui Mozart sunt de negasit
Un gropar dintr-un cimitir din Viena, in anul 1801, a descoperit un craniu sustinând cu tarie ca apartine lui Mozart.
Compania ORF, care detine 13 posturi de radio si doua posturi de televiziune – sperând ca va crea un eveniment publicitar inainte de cea de-a 250-a aniversare a nasterii lui Mozart – pe 27 ianuarie – a platit pentru analiza ADN a craniului. Inca din anul 1907, craniul presupus al lui Mozart a fost tinut de Fundatia Internationala Mozart din Salszbourg. In urma testarii, rezultatul a fost comparat cu ceea ce se presupunea ca ar fi oasele bunicii lui Mozart, Euphosina, si ale nepoatei sale, Jeanette. „Testele au dovedit fara nici o umbra de indoiala ca nu exista nici o legatura de familie intre aceste trei persoane“, le-a spus Walther Parson de la Institutul medical Innsbruck celor de la ORF.
Potrivit celui mai raspândit mit, Mozart ar fi murit in saracie si complet uitat si ar fi fost inmormântat intr-un cimitir al saracilor. Voci credibile din cele doua tari sustin ca in realitate, cu toate ca nu mai era chiar atât la moda in Viena, Mozart avea o slujba bine platita la curte si continua sa primeasca comisioane substantiale din cele mai indepartate parti ale Europei, in special din Praga. Acestea se bazeaza pe faptul ca multe dintre scrisorile sale in care cerea bani nu se datorau faptului ca era sarac, ci ca obisnuia sa cheltuiasca mult mai mult decât câstiga. Astfel, au ajuns la concluzia ca Mozart nu a fost inmormântat intr-o groapa comuna, ci intr-un mormânt obisnuit, asa cum cereau legile din 1783. Totodata, aceleasi voci spun ca este adevarat ca mormântul original din cimitirul Sfântul Marx s-a pierdut.
